Vergleichen
Iov 7
Gekoppeltes ScrollenBeide Spalten scrollen gemeinsam
Iov
Kapitel 7
1
Nu este un timp rânduit omului pe pământ? Nu sunt de asemenea zilele lui ca zilele unui angajat?
2
Precum un servitor cu ardoare dorește umbra și cum un angajat așteaptă răsplata muncii sale,
3
Așa sunt eu făcut să moștenesc luni de deșertăciune; și nopți obositoare îmi sunt rânduite.
4
Când mă culc, eu spun: Când mă voi ridica și noaptea să fi trecut? Și sunt sătul de răsuciri până la răsăritul zilei.
5
Carnea mea este îmbrăcată cu viermi și bulgări de țărână; pielea mea este crăpată și a devenit dezgustătoare.
6
Zilele mele sunt mai iuți decât suveica țesătorului și sunt petrecute fără speranță.
7
Amintește-ți că viața mea este vânt, ochiul meu nu va mai vedea binele.
8
Ochiul celui ce m-a văzut nu mă va mai vedea, ochii tăi sunt peste mine și eu nu mai sunt.
9
Precum norul este mistuit și se împrăștie, tot așa cel ce coboară în mormânt nu va mai urca.
10
Nu se va mai întoarce la casa lui, nici locul lui nu îl va mai cunoaște.
11
De aceea nu îmi voi înfrâna gura; voi vorbi în chinul duhului meu, mă voi plânge în amărăciunea sufletului meu.
12
Sunt eu o mare sau o balenă, de ai pus o gardă peste mine?
13
Când spun: Patul meu mă va mângâia, culcușul meu îmi va ușura plângerea;
14
Atunci tu mă înspăimânți cu vise și mă îngrozești prin viziuni,
15
Astfel că sufletul meu alege strangulare și moarte mai degrabă decât viața mea.
16
Sunt scârbit de ea; nu voi trăi întotdeauna; lasă-mă în pace, căci zilele mele sunt deșertăciune.
17
Ce este omul să îl preamărești? Și să îți apleci inima peste el?
18
Și să îl cercetezi în fiecare dimineață și să îl încerci în fiecare clipă?
19
Cât timp nu te vei depărta de mine, nici nu mă vei lăsa în pace până ce îmi voi fi înghițit scuipatul?
20
Am păcătuit, ce să îți fac, păzitorule de oameni? De ce m-ai pus ca semn împotriva ta, astfel încât sunt o povară pentru mine însumi?
21
Și de ce nu îmi ierți fărădelegea și nu îmi iei nelegiuirea? Căci acum voi dormi în țărână; și mă vei căuta dimineața, dar nu voi mai fi.
Job
Kapitel 7
1
Is there not an appointed time to man upon earth? are not his days also like the days of an hireling?
2
As a servant earnestly desireth the shadow, and as an hireling looketh for the reward of his work:
3
So am I made to possess months of vanity, and wearisome nights are appointed to me.
4
When I lie down, I say, When shall I arise, and the night be gone? and I am full of tossings to and fro unto the dawning of the day.
5
My flesh is clothed with worms and clods of dust; my skin is broken, and become loathsome.
6
My days are swifter than a weaver’s shuttle, and are spent without hope.
7
O remember that my life is wind: mine eye shall no more see good.
8
The eye of him that hath seen me shall see me no more: thine eyes are upon me, and I am not.
9
As the cloud is consumed and vanisheth away: so he that goeth down to the grave shall come up no more.
10
He shall return no more to his house, neither shall his place know him any more.
11
Therefore I will not refrain my mouth; I will speak in the anguish of my spirit; I will complain in the bitterness of my soul.
12
Am I a sea, or a whale, that thou settest a watch over me?
13
When I say, My bed shall comfort me, my couch shall ease my complaint;
14
Then thou scarest me with dreams, and terrifiest me through visions:
15
So that my soul chooseth strangling, and death rather than my life.
16
I loathe it; I would not live alway: let me alone; for my days are vanity.
17
What is man, that thou shouldest magnify him? and that thou shouldest set thine heart upon him?
18
And that thou shouldest visit him every morning, and try him every moment?
19
How long wilt thou not depart from me, nor let me alone till I swallow down my spittle?
20
I have sinned; what shall I do unto thee, O thou preserver of men? why hast thou set me as a mark against thee, so that I am a burden to myself?
21
And why dost thou not pardon my transgression, and take away mine iniquity? for now shall I sleep in the dust; and thou shalt seek me in the morning, but I shall not be.