Comparar
Faptele 2
Desplazamiento vinculadoLas dos columnas se desplazan juntas
Faptele
Capítulo 2
1
Și când se împlinea ziua cincizecimii, erau toți într-un gând la un loc.
2
Și dintr-o dată a venit un sunet din cer ca al unui vânt vijelios, puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei.
3
Și le-au apărut limbi despicate ca de foc și s-au așezat peste fiecare dintre ei.
4
Și toți au fost umpluți cu Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, cum le dădea Duhul să vorbească clar.
5
Și erau acolo, locuind în Ierusalim, iudei, bărbați pioși, din fiecare națiune de sub cer.
6
Și când aceasta s-a făcut auzită departe, mulțimea s-a adunat și era confuză, pentru că fiecare om îi auzea vorbind în propria lui limbă.
7
Și toți erau uimiți și se minunau, spunându-și unii altora: Iată, nu sunt toți aceștia care vorbesc galileeni?
8
Și cum îi auzim noi, fiecare în propria noastră limbă, în care am fost născuți?
9
Parți și mezi și elamiți și locuitori din Mesopotamia și Iudeea și Capadochia, Pontus și Asia,
10
Și de asemenea Frigia și Pamfilia, Egipt și părțile Libiei înspre Cirene și străini din Roma, iudei și prozeliți,
11
Cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrările minunate ale lui Dumnezeu.
12
Și toți erau uimiți și nedumeriți, spunându-și unii altora: Ce înseamnă aceasta?
13
Iar alții, bătându-și joc, spuneau: Sunt plini de vin nou.
14
Dar Petru, stând în picioare cu cei unsprezece, și-a înălțat vocea și le-a spus: Voi bărbați din Iudeea și toți care locuiți la Ierusalim, fie-vă cunoscută aceasta și ascultați cuvintele mele:
15
Fiindcă aceștia nu sunt beți, cum presupuneți voi, fiindcă este ora a treia a zilei.
16
Ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
17
Și se va întâmpla în zilele de pe urmă, spune Dumnezeu: Voi turna din Duhul meu peste toată făptura; și fiii voștri și fiicele voastre vor profeți și tinerii voștri vor vedea viziuni și bătrânii voștri vor visa visuri;
18
Și de asemenea peste robii mei și peste roabele mele voi turna în acele zile din Duhul meu; și vor profeți;
19
Și voi arăta minuni în cer deasupra și semne în pământ dedesubt; sânge și foc și negură de fum;
20
Soarele va fi transformat în întuneric și luna în sânge, înainte să vină ziua aceea mare și însemnată a Domnului.
21
Și se va întâmpla că oricine va chema numele Domnului va fi salvat.
22
Voi bărbați din Israel, ascultați aceste cuvinte: Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu printre voi prin miracole și minuni și semne, pe care Dumnezeu le-a făcut prin el în mijlocul vostru, precum voi înșivă știți;
23
Pe el, fiind dat prin sfatul hotărât și cunoașterea dinainte a lui Dumnezeu, voi l-ați prins și prin mâini nelegiuite l-ați crucificat și ucis;
24
El pe care Dumnezeu l-a înviat, dezlegându-i durerile morții, pentru că nu era posibil ca el să fie ținut de ea.
25
Fiindcă David vorbește despre el: Eu dinainte l-am văzut pe Domnul întotdeauna înaintea feței mele, fiindcă el este la dreapta mea, ca să nu fiu clătinat;
26
Din această cauză mi s-a bucurat inima și limba mi s-a veselit; peste acestea și carnea mea se va odihni în speranță;
27
Pentru că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu îl vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.
28
Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieții; mă vei umple de bucurie cu înfățișarea ta.
29
Bărbați și frați, lăsați-mă să vă vorbesc pe față despre patriarhul David, că el este deopotrivă mort și îngropat și mormântul lui este cu noi până în această zi.
30
De aceea, fiind profet și știind că Dumnezeu i-a jurat cu jurământ, că din rodul coapselor sale, conform cărnii, îl va ridica pe Cristos să șadă pe tronul său;
31
El, prevăzând, a vorbit despre învierea lui Cristos, că sufletul lui nu a fost lăsat în iad, nici carnea lui nu a văzut putrezirea.
32
Pe acest Isus l-a înviat Dumnezeu, pentru care noi toți suntem martori.
33
De aceea fiind înălțat prin mâna dreaptă a lui Dumnezeu și primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, a revărsat aceasta ce vedeți și auziți voi acum.
34
Fiindcă David nu s-a urcat la ceruri; dar el însuși spune: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
35
Până îi voi face pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
36
De aceea toată casa lui Israel să știe cu siguranță, că Dumnezeu l-a făcut pe acest Isus pe care voi l-ați crucificat, deopotrivă Domn și Cristos.
37
Și când au auzit, au fost străpunși în inimile lor și i-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: Bărbați și frați, ce să facem?
38
Iar Petru le-a spus: Pocăiți-vă și fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, și veți primi darul Duhului Sfânt.
39
Fiindcă a voastră este promisiunea și a copiilor voștri și a tuturor care sunt departe, atâția câți Domnul Dumnezeul nostru va chema.
40
Și cu multe alte cuvinte le-a adeverit și i-a îndemnat, spunând: Salvați-vă din această generație perversă.
41
Atunci cei ce au primit cu bucurie cuvântul lui au fost botezați; și în aceeași zi le-au fost adăugate aproape trei mii de suflete.
42
Și continuau stăruitor în doctrina apostolilor și în părtășie și în frângerea pâinii și în rugăciuni.
43
Și frică a venit peste fiecare suflet; și multe minuni și semne au fost făcute prin apostoli.
44
Și toți care au crezut erau în același loc și aveau toate lucrurile în comun;
45
Și își vindeau proprietățile și bunurile și le împărțeau tuturor, așa cum avea fiecare nevoie.
46
Și, continuând în fiecare zi într-un gând în templu și frângând pâine din casă în casă, își mâncau mâncarea cu veselie și simplitate a inimii,
47
Lăudând pe Dumnezeu și având favoare înaintea întregului popor. Și Domnul îi adăuga bisericii în fiecare zi pe cei ce erau salvați.
Acts
Capítulo 2
1
And when the day of Pentecost was fully come, they were all with one accord in one place.
2
And suddenly there came a sound from heaven as of a rushing mighty wind, and it filled all the house where they were sitting.
3
And there appeared unto them cloven tongues like as of fire, and it sat upon each of them.
4
And they were all filled with the Holy Ghost, and began to speak with other tongues, as the Spirit gave them utterance.
5
And there were dwelling at Jerusalem Jews, devout men, out of every nation under heaven.
6
Now when this was noised abroad, the multitude came together, and were confounded, because that every man heard them speak in his own language.
7
And they were all amazed and marvelled, saying one to another, Behold, are not all these which speak Galilæans?
8
And how hear we every man in our own tongue, wherein we were born?
9
Parthians, and Medes, and Elamites, and the dwellers in Mesopotamia, and in Judæa, and Cappadocia, in Pontus, and Asia,
10
Phrygia, and Pamphylia, in Egypt, and in the parts of Libya about Cyrene, and strangers of Rome, Jews and proselytes,
11
Cretes and Arabians, we do hear them speak in our tongues the wonderful works of God.
12
And they were all amazed, and were in doubt, saying one to another, What meaneth this?
13
Others mocking said, These men are full of new wine.
14
¶ But Peter, standing up with the eleven, lifted up his voice, and said unto them, Ye men of Judæa, and all ye that dwell at Jerusalem, be this known unto you, and hearken to my words:
15
For these are not drunken, as ye suppose, seeing it is but the third hour of the day.
16
But this is that which was spoken by the prophet Joel;
17
And it shall come to pass in the last days, saith God, I will pour out of my Spirit upon all flesh: and your sons and your daughters shall prophesy, and your young men shall see visions, and your old men shall dream dreams:
18
And on my servants and on my handmaidens I will pour out in those days of my Spirit; and they shall prophesy:
19
And I will shew wonders in heaven above, and signs in the earth beneath; blood, and fire, and vapour of smoke:
20
The sun shall be turned into darkness, and the moon into blood, before that great and notable day of the Lord come:
21
And it shall come to pass, that whosoever shall call on the name of the Lord shall be saved.
22
Ye men of Israel, hear these words; Jesus of Nazareth, a man approved of God among you by miracles and wonders and signs, which God did by him in the midst of you, as ye yourselves also know:
23
Him, being delivered by the determinate counsel and foreknowledge of God, ye have taken, and by wicked hands have crucified and slain:
24
Whom God hath raised up, having loosed the pains of death: because it was not possible that he should be holden of it.
25
For David speaketh concerning him, I foresaw the Lord always before my face, for he is on my right hand, that I should not be moved:
26
Therefore did my heart rejoice, and my tongue was glad; moreover also my flesh shall rest in hope:
27
Because thou wilt not leave my soul in hell, neither wilt thou suffer thine Holy One to see corruption.
28
Thou hast made known to me the ways of life; thou shalt make me full of joy with thy countenance.
29
Men and brethren, let me freely speak unto you of the patriarch David, that he is both dead and buried, and his sepulchre is with us unto this day.
30
Therefore being a prophet, and knowing that God had sworn with an oath to him, that of the fruit of his loins, according to the flesh, he would raise up Christ to sit on his throne;
31
He seeing this before spake of the resurrection of Christ, that his soul was not left in hell, neither his flesh did see corruption.
32
This Jesus hath God raised up, whereof we all are witnesses.
33
Therefore being by the right hand of God exalted, and having received of the Father the promise of the Holy Ghost, he hath shed forth this, which ye now see and hear.
34
For David is not ascended into the heavens: but he saith himself, The LORD said unto my Lord, Sit thou on my right hand,
35
Until I make thy foes thy footstool.
36
Therefore let all the house of Israel know assuredly, that God hath made that same Jesus, whom ye have crucified, both Lord and Christ.
37
¶ Now when they heard this, they were pricked in their heart, and said unto Peter and to the rest of the apostles, Men and brethren, what shall we do?
38
Then Peter said unto them, Repent, and be baptized every one of you in the name of Jesus Christ for the remission of sins, and ye shall receive the gift of the Holy Ghost.
39
For the promise is unto you, and to your children, and to all that are afar off, even as many as the Lord our God shall call.
40
And with many other words did he testify and exhort, saying, Save yourselves from this untoward generation.
41
¶ Then they that gladly received his word were baptized: and the same day there were added unto them about three thousand souls.
42
And they continued stedfastly in the apostles’ doctrine and fellowship, and in breaking of bread, and in prayers.
43
And fear came upon every soul: and many wonders and signs were done by the apostles.
44
And all that believed were together, and had all things common;
45
And sold their possessions and goods, and parted them to all men, as every man had need.
46
And they, continuing daily with one accord in the temple, and breaking bread from house to house, did eat their meat with gladness and singleness of heart,
47
Praising God, and having favour with all the people. And the Lord added to the church daily such as should be saved.