Comparar
Matei 20
Desplazamiento vinculadoLas dos columnas se desplazan juntas
Matei
Capítulo 20
1
Fiindcă împărăția cerului se aseamănă cu un om gospodar, care a ieșit devreme dimineața să angajeze lucrători în via lui.
2
Și după ce s-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
3
Și a ieșit pe la ora a treia și a văzut pe alții stând în picioare fără lucru în piață.
4
Și le-a spus: Duceți-vă și voi în vie și vă voi da ce este drept. Și s-au dus.
5
A ieșit din nou pe la ora a șasea și pe la ora a nouă și a făcut la fel.
6
Și pe la ora a unsprezecea a ieșit și a găsit pe alții stând în picioare fără lucru și le-a spus: De ce stați aici în picioare toată ziua fără lucru?
7
Iar ei i-au răspuns: Pentru că nimeni nu ne-a angajat. Iar el le-a spus: Duceți-vă și voi în vie; și veți primi ce este drept.
8
Și când s-a făcut seară, domnul viei i-a spus administratorului său: Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.
9
Și când au venit angajații de pe la ora a unsprezecea, au primit fiecare câte un dinar.
10
Dar când au venit primii, presupuneau că vor primi mai mult; dar au primit de asemenea fiecare câte un dinar.
11
Și când au primit, cârteau împotriva stăpânului casei,
12
Spunând: Aceștia, ultimii, nu au lucrat decât o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul și arșița zilei.
13
Dar el a răspuns unuia dintre ei și a zis: Prietene, nu îți fac nicio nedreptate; nu te-ai învoit cu mine cu un dinar?
14
Ia ce este al tău și pleacă; voiesc să plătesc acestuia ultim, ca și ție.
15
Nu îmi este legiuit să fac ce voiesc cu ce este al meu? Este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun?
16
Astfel că aceia din urmă vor fi cei dintâi și cei dintâi vor fi cei din urmă; fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
17
Și Isus, urcând la Ierusalim, a luat pe cei doisprezece discipoli deoparte, pe cale și le-a spus:
18
Iată, urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi trădat și predat marilor preoți și scribilor și îl vor condamna la moarte,
19
Și îl vor preda neamurilor să îl batjocorească și să îl biciuiască și să îl crucifice; și a treia zi va învia.
20
Atunci a venit la el mama copiilor lui Zebedei, cu fiii ei, închinându-se și dorind ceva anume de la el.
21
Și el i-a spus: Ce voiești? Iar ea i-a spus: Permite ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și altul la stânga, în împărăția ta.
22
Dar Isus răspunzând a zis: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl voi bea eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu? Ei i-au spus: Putem.
23
Iar el le-a spus: Într-adevăr, veți bea paharul meu, și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați; dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu să dau, ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu.
24
Și după ce au auzit cei zece, au fost foarte supărați pe cei doi frați.
25
Dar Isus i-a chemat și a spus: Știți că domnitorii neamurilor exercită domnie asupra lor și cei mari exercită autoritate asupra lor.
26
Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare între voi, să vă fie servitor;
27
Și oricine voiește să devină primul între voi, să vă fie rob;
28
Chiar așa cum Fiul omului nu a venit ca să fie servit ci ca să servească, și ca să își dea viața răscumpărare pentru mulți.
29
Și pe când ieșeau din Ierihon, o mare mulțime l-a urmat.
30
Și, iată, doi orbi șezând lângă drumul mare, când au auzit că trece Isus, au strigat, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
31
Și mulțimea îi mustra pentru că trebuiau să tacă; dar strigau mai tare, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
32
Și Isus s-a oprit și i-a chemat și a spus: Ce voiți să vă fac?
33
Iar ei i-au spus: Doamne, să ne fie deschiși ochii.
34
Și Isus, făcându-i-se milă, le-a atins ochii; și îndată ochii lor și-au primit vederea; și ei l-au urmat.
Matthew
Capítulo 20
1
For the kingdom of heaven is like unto a man that is an householder, which went out early in the morning to hire labourers into his vineyard.
2
And when he had agreed with the labourers for a penny a day, he sent them into his vineyard.
3
And he went out about the third hour, and saw others standing idle in the marketplace,
4
And said unto them; Go ye also into the vineyard, and whatsoever is right I will give you. And they went their way.
5
Again he went out about the sixth and ninth hour, and did likewise.
6
And about the eleventh hour he went out, and found others standing idle, and saith unto them, Why stand ye here all the day idle?
7
They say unto him, Because no man hath hired us. He saith unto them, Go ye also into the vineyard; and whatsoever is right, that shall ye receive.
8
So when even was come, the lord of the vineyard saith unto his steward, Call the labourers, and give them their hire, beginning from the last unto the first.
9
And when they came that were hired about the eleventh hour, they received every man a penny.
10
But when the first came, they supposed that they should have received more; and they likewise received every man a penny.
11
And when they had received it, they murmured against the goodman of the house,
12
Saying, These last have wrought but one hour, and thou hast made them equal unto us, which have borne the burden and heat of the day.
13
But he answered one of them, and said, Friend, I do thee no wrong: didst not thou agree with me for a penny?
14
Take that thine is, and go thy way: I will give unto this last, even as unto thee.
15
Is it not lawful for me to do what I will with mine own? Is thine eye evil, because I am good?
16
So the last shall be first, and the first last: for many be called, but few chosen.
17
¶ And Jesus going up to Jerusalem took the twelve disciples apart in the way, and said unto them,
18
Behold, we go up to Jerusalem; and the Son of man shall be betrayed unto the chief priests and unto the scribes, and they shall condemn him to death,
19
And shall deliver him to the Gentiles to mock, and to scourge, and to crucify him: and the third day he shall rise again.
20
¶ Then came to him the mother of Zebedee’s children with her sons, worshipping him, and desiring a certain thing of him.
21
And he said unto her, What wilt thou? She saith unto him, Grant that these my two sons may sit, the one on thy right hand, and the other on the left, in thy kingdom.
22
But Jesus answered and said, Ye know not what ye ask. Are ye able to drink of the cup that I shall drink of, and to be baptized with the baptism that I am baptized with? They say unto him, We are able.
23
And he saith unto them, Ye shall drink indeed of my cup, and be baptized with the baptism that I am baptized with: but to sit on my right hand, and on my left, is not mine to give, but it shall be given to them for whom it is prepared of my Father.
24
And when the ten heard it, they were moved with indignation against the two brethren.
25
But Jesus called them unto him, and said, Ye know that the princes of the Gentiles exercise dominion over them, and they that are great exercise authority upon them.
26
But it shall not be so among you: but whosoever will be great among you, let him be your minister;
27
And whosoever will be chief among you, let him be your servant:
28
Even as the Son of man came not to be ministered unto, but to minister, and to give his life a ransom for many.
29
And as they departed from Jericho, a great multitude followed him.
30
¶ And, behold, two blind men sitting by the way side, when they heard that Jesus passed by, cried out, saying, Have mercy on us, O Lord, thou Son of David.
31
And the multitude rebuked them, because they should hold their peace: but they cried the more, saying, Have mercy on us, O Lord, thou Son of David.
32
And Jesus stood still, and called them, and said, What will ye that I shall do unto you?
33
They say unto him, Lord, that our eyes may be opened.
34
So Jesus had compassion on them, and touched their eyes: and immediately their eyes received sight, and they followed him.