Comparer
2 Corinteni 11
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
2 Corinteni
Chapitre 11
1
Aș dori să îmi răbdați o mică nebunie; și, într-adevăr, răbdați-mă.
2
Fiindcă sunt gelos pe voi cu o gelozie dumnezeiască, fiindcă v-am logodit cu un singur soț, ca să vă înfățișez lui Cristos ca pe o fecioară castă.
3
Dar mă tem ca nu cumva în vreun fel, așa cum șarpele a înșelat-o pe Eva prin viclenia lui, tot așa mințile voastre să fie corupte de la simplitatea care este în Cristos.
4
Căci dacă cel ce vine predică pe un alt Isus, pe care noi nu l-am predicat, sau dacă primiți un duh diferit, pe care nu l-ați primit, sau o evanghelie diferită, pe care nu ați acceptat-o, ați putea să îl răbdați bine.
5
Fiindcă presupun că nu am fost cu nimic mai prejos decât apostolii cei mai mari dintre cei mai mari.
6
Dar chiar dacă eu sunt necioplit în vorbire, totuși nu în cunoaștere; ci în toate suntem cunoscuți pe deplin printre voi.
7
Sau am făcut un păcat umilindu-mă pe mine însumi ca voi să fiți înălțați, pentru că v-am predicat evanghelia lui Dumnezeu în dar?
8
Am jefuit alte biserici, luând de la ele plăți, ca să vă fac vouă serviciu.
9
Și când eram prezent cu voi și fiind în nevoie, nu am îngreunat pe nimeni, fiindcă ce îmi lipsea au suplinit frații care au venit din Macedonia, și în toate m-am păzit să vă fiu o greutate și la fel mă voi păzi.
10
Așa cum adevărul lui Cristos este în mine, niciun om nu mă va opri de la această fală în ținuturile Ahaiei.
11
De ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu știe.
12
Iar ceea ce fac, aceea voi face, ca să tai orice ocazie celor ce doresc ocazie; pentru ca în cele în care se laudă, să fie găsiți ca și noi.
13
Fiindcă aceștia sunt falși apostoli, lucrători înșelători, prefăcându-se în apostoli ai lui Cristos.
14
Și nu este de mirare, fiindcă însuși Satan se preface într-un înger al luminii.
15
De aceea nu este mare lucru dacă și servitorii lui se prefac a fi servitori ai dreptății, al căror sfârșit va fi conform cu faptele lor.
16
Spun din nou: Să nu mă creadă cineva a fi prost; iar dacă nu, măcar primiți-mă ca pe un prost, ca să mă fălesc puțin.
17
Ceea ce vorbesc, nu vorbesc după Domnul, ci parcă ar fi în nebunie, în această încredere a falei.
18
Văzând că mulți se laudă conform cărnii, mă voi lăuda și eu.
19
Fiindcă suportați cu plăcere pe cei proști, voi fiind înțelepți.
20
Fiindcă suportați dacă cineva vă duce în sclavie, dacă cineva vă mănâncă, dacă cineva ia de la voi, dacă cineva se înalță pe sine însuși, dacă cineva vă lovește peste față.
21
Vorbesc referitor la ocară, ca și cum am fi fost slabi. Dar oricine este cutezător în ceva, (vorbesc nebunește) sunt și eu cutezător.
22
Sunt ei evrei? Și eu sunt. Sunt ei Israeliți? Și eu sunt. Sunt ei sămânța lui Avraam? Și eu.
23
Sunt ei servitori ai lui Cristos? (Vorbesc ca un prost) eu, mai mult; în munci mai mult; în biciuiri peste măsură, mai des în închisori, deseori în moarte.
24
De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
25
De trei ori am fost bătut cu nuiele, odată am fost împroșcat cu pietre, de trei ori am naufragiat, o noapte și o zi am fost în adâncul mării.
26
Deseori în călătorii, în pericole pe ape, în pericole din partea tâlharilor, în pericole din partea compatrioților, în pericole din partea păgânilor, în pericole în cetate, în pericole în pustie, în pericole pe mare, în pericole între frați falși.
27
În osteneală și durere, deseori în vegheri, în foame și sete, deseori în posturi, în frig și goliciune.
28
Pe lângă cele ce sunt de afară, ceea ce vine peste mine zilnic, grija pentru toate bisericile.
29
Cine este slab și eu nu sunt slab? Cine este poticnit și eu nu ard?
30
Dacă este necesar să mă laud, mă voi lăuda cu cele despre neputințele mele.
31
Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care este binecuvântat pentru totdeauna, știe că nu mint.
32
În Damasc, guvernatorul împăratului Areta veghea cetatea damascienilor cu o garnizoană, doritor să mă prindă,
33
Și am fost coborât printr-o fereastră, într-o coșniță, pe zid, și am scăpat din mâinile lui.
2 Korintským
Chapitre 11
1
Ó byste mne maličko posnesli v nemoudrosti mé, nýbrž posneste mne.
2
Neboť miluji vás Božím milováním. Zasnoubilť jsem zajisté vás jako čistou pannu oddati jednomu muži, Kristu.
3
Ale bojímť se, aby snad, jakož had svedl Evu chytrostí svou, tak nebyly porušeny mysli vaše, abyste se totiž neuchýlili od sprostnosti, kteráž jest v Kristu.
4
Nebo kdyby někdo přijda, jiného Ježíše vám kázal, kteréhož jsme my nekázali, aneb kdybyste jiného ducha přijali, kteréhož jste prve nepřijali, anebo jiné evangelium, kteréhož jste od nás nevzali, slušně byste to snášeli.
5
Neboť za to mám, že jsem nic menší nebyl velikých apoštolů.
6
Jestližeť pak jsem nedospělý v řeči, však ne v umění, ale ve všem všudy otevření jsme vám.
7
Zdali jsem zhřešil, ponižuje se, abyste vy povýšeni byli, a že jsem darmo evangelium Boží kázal vám?
8
Jiné jsem církve loupil, bera od nich plat k službě vaší. A byv u vás, jsa potřeben, neobtěžoval jsem žádného.
9
Nebo ten nedostatek můj doplnili bratří, přišedše z Macedonie. A ve všech věcech varoval jsem se, a varovati budu, abych vás neobtěžoval.
10
Jestiť pravda Kristova ve mně, že chlouba tato nebude mi zmařena v krajinách Achaiských.
11
Z které příčiny? Snad že vás nemiluji? Bůhť ví.
12
Ale což činím, ještěť činiti budu, abych odňal příčinu těm, kteříž hledají příčiny k tomu, aby v tom, v čemž se chlubí, nalezeni byli takoví jako i my.
13
Nebo takoví falešní apoštolé jsou dělníci lstiví, proměňujíce se v apoštoly Kristovy.
14
A není div. Nebo i satan proměňuje se v anděla světlosti.
15
Protož neníť to tak veliká věc, jestliže i služebníci jeho proměňují se, aby se zdáli býti služebníci spravedlnosti, jichžto konec bude podle skutků jejich.
16
Opět pravím, aby mne někdo neměl za nemoudrého; nýbrž i jako nemoudrého přijměte mne, ať i já se maličko něco pochlubím.
17
Což mluvím, nemluvímť jako ode Pána, ale jako v nemoudrosti z strany této chlouby.
18
Kdyžť se mnozí chlubí podle těla, i jáť se pochlubím.
19
Rádi zajisté snášíte nemoudré, jsouce sami moudří.
20
Nebo snesete i to, by vás kdo v službu podrobil, by kdo zžíral, by kdo bral, by se kdo pozdvihoval, by vás kdo v tvář bil.
21
K zahanbení vašemu pravím, rovně jako bychom my nějací špatní byli. Nýbrž v čem kdo smí, (v nemoudrosti mluvím,) smímť i já.
22
Židé jsou? Jsem i já Žid. Izraelští jsou? Jsem i já. Símě Abrahamovo jsou? I já.
23
Služebníci Kristovi jsou? (Nemoudře dím:) Nadto já. V pracech býval jsem hojněji, v ranách přílišně, v žalářích hojněji, v smrtech častokrát.
24
Od Židů pětkrát čtyřidceti ran bez jedné trpěl jsem.
25
Třikrát metlami mrskán jsem, jednou jsem byl ukamenován, třikrát jsem na moři tonul, ve dne i v noci v hlubokosti mořské byl jsem.
26
Na cestách často, v nebezpečenství na řekách, v nebezpečenství od lotrů, v nebezpečenství od svého pokolení, v nebezpečenství od pohanů, v nebezpečenství v městě, v nebezpečenství na poušti, v nebezpečenství na moři, v nebezpečenství mezi falešnými bratřími;
27
V práci a v ustání, v bděních často, v hladu a v žízni, v postech častokrát, na zimě a v nahotě.
28
Kromě toho, což zevnitř jest, dotírá na mne ten houf na každý den povstávající proti mně, to jest péče o všecky sbory.
29
Kdo umdlévá, abych já s ním nemdlel? Kdo se uráží, abych já se nepálil?
30
Jestližeť se mám chlubiti, nemocmi svými se chlubiti budu.
31
Bůh a Otec Pána našeho Jezukrista, kterýž jest požehnaný na věky, ví, žeť nelhu.
32
Hejtman v Damašku lidu Aréty krále, ostříhal města Damašku, chtěje mne do vězení vzíti.
33
Ale já oknem po provaze spuštěn jsem v koši přes zed, i ušel jsem rukou jeho.