Comparer
Apocolipsa 12
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Apocolipsa
Chapitre 12
1
Și s-a arătat o mare minune în cer; o femeie îmbrăcată cu soarele, și luna sub picioarele ei, și pe capul ei o coroană cu douăsprezece stele;
2
Și, fiind însărcinată, a strigat, fiind în travaliu și în chin ca să nască.
3
Și s-a arătat o altă minune în cer; și, iată, un mare dragon roșu, având șapte capete și zece coarne și pe capetele sale șapte coroane.
4
Și coada lui trăgea a treia parte a stelelor cerului și le arunca pe pământ; și dragonul a stat în picioare înaintea femeii care era gata să nască, pentru ca să îi mănânce copilul imediat ce va fi născut.
5
Și a născut un copil de parte bărbătească, ce a fost născut pentru a conduce toate națiunile cu un toiag de fier; și copilul a fost răpit la Dumnezeu și la tronul lui.
6
Și femeia a fugit în pustie, unde are pregătit un loc de la Dumnezeu, ca acolo ei să o hrănească o mie două sute șaizeci de zile.
7
Și a fost război în cer; Mihail și îngerii lui au luptat împotriva dragonului; și dragonul și îngerii lui au luptat.
8
Și nu au învins; nici locul lor nu a mai fost găsit în cer.
9
Și a fost aruncat afară dragonul cel mare, acel șarpe bătrân, numit Diavolul și Satan, care înșală întreaga lume; a fost aruncat pe pământ și îngerii lui au fost aruncați cu el.
10
Și am auzit o voce tare, spunând în cer: Acum a venit salvarea și puterea și împărăția Dumnezeului nostru și puterea lui Cristos, pentru că a fost aruncat jos acuzatorul fraților noștri, cel care i-a acuzat înaintea Dumnezeului nostru zi și noapte.
11
Și l-au învins prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor; și nu și-au iubit viața până la moarte.
12
Din această cauză, bucurați-vă voi ceruri și cei ce locuiți în ele. Vai locuitorilor pământului și ai mării! Pentru că diavolul a coborât la voi, având furie mare, deoarece știe că mai are doar puțin timp.
13
Și când dragonul a văzut că a fost aruncat pe pământ, a persecutat femeia care a născut copilul de parte bărbătească.
14
Și femeii i-au fost date două aripi ale unei acvile mari, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde este hrănită pentru un timp și timpuri și jumătate a timpului, ascunsă de la fața șarpelui.
15
Și șarpele a aruncat din gura lui apă ca un potop după femeie, ca să o facă să fie dusă de potop.
16
Și pământul a ajutat femeia și pământul și-a deschis gura și a înghițit potopul pe care l-a aruncat dragonul din gura sa.
17
Și dragonul a fost furios pe femeie și a mers să facă război cu rămășița seminței ei, cei care țin poruncile lui Dumnezeu și au mărturia lui Isus Cristos.
Zjevení Janovo
Chapitre 12
1
I ukázal se div veliký na nebi: Žena oděná sluncem, pod jejímiž nohama byl měsíc a na jejíž hlavě byla koruna dvanácti hvězd.
2
A jsuci těhotná, křičela, pracujici ku porodu a trápěci se, aby porodila.
3
I vidín jest jiný div na nebi. Nebo aj, drak veliký ryšavý ukázal se, maje hlav sedm a rohů deset, a na těch hlavách svých sedm korun.
4
Jehož ocas strhl třetinu hvězd s nebe, a svrhl je na zem. Ten pak drak stál před ženou, kteráž měla poroditi, aby hned, jakž by porodila, syna jejího sežral.
5
I porodila syna pacholíka, kterýž měl spravovati všecky národy prutem železným. I vytržen jest syn její k Bohu a k trůnu jeho.
6
A žena utekla na poušť, kdež měla místo od Boha připravené, aby ji tam živili za dnů tisíc dvě stě a šedesát.
7
I stal se boj na nebi: Michal a andělé jeho bojovali s drakem, a drak bojoval i andělé jeho.
8
Ale nic neobdrželi, aniž jest nalezeno více místo jejich na nebi.
9
I svržen jest drak ten veliký, had starý, jenž slove ďábel a satanáš, kterýž svodí všecken okršlek světa; svržen jest, pravím, na zem, i andělé jeho s ním svrženi jsou.
10
A uslyšel jsem hlas veliký, řkoucí na nebi: Nyní stalo se spasení, a moc, i království Boha našeho, a moc Krista jeho; nebo svržen jest žalobník bratří našich, kterýž žaloval na ně před obličejem Boha našeho dnem i nocí.
11
Ale oni zvítězili nad ním skrze krev Beránka, a skrze slovo svědectví svého, a nemilovali duší svých až do smrti.
12
Protož veselte se nebesa, a kteříž přebýváte v nich. Běda těm, jenž přebývají na zemi a na moři; nebo ďábel sstoupil k vám, maje hněv veliký, věda, že krátký čas má.
13
A když uzřel drak, že jest svržen na zem, honil ženu tu, kteráž porodila toho pacholíka.
14
Ale dána jsou ženě dvě křídla orlice veliké, aby letěla od tváři hada na poušť, na místo své, kdež by ji živili do času a časů, a do půl času.
15
I vypustil had z úst svých po ženě vodu jako řeku, aby ji řeka zachvátila.
16
Ale země pomohla ženě; neb otevřela země ústa svá a požřela řeku, kterouž vypustil drak z úst svých.
17
I rozhněval se drak na tu ženu, a šel bojovati s jinými z semene jejího, kteříž ostříhají přikázání Božích a mají svědectví Ježíše Krista.
18
I stál jsem na písku mořském.