Comparer
Apocolipsa 4
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Apocolipsa
Chapitre 4
1
După aceasta, m-am uitat și, iată, o ușă era deschisă în cer; și prima voce pe care am auzit-o era ca a unei trâmbițe care vorbea cu mine și a spus: Urcă-te aici și îți voi arăta lucrurile care trebuie să fie de acum înainte.
2
Și imediat am fost în duhul; și, iată, un tron era așezat în cer și pe tron ședea cineva.
3
Și cel ce ședea era la vedere asemănător pietrei de jasp și de sardonix; și era un curcubeu de jur împrejurul tronului, la vedere asemănător smaraldului.
4
Și de jur împrejurul tronului erau douăzeci și patru de scaune; și pe scaune am văzut douăzeci și patru de bătrâni, șezând, îmbrăcați în haine albe; și aveau pe capetele lor coroane de aur.
5
Și din tron ieșeau fulgere și tunete și voci; și erau șapte lămpi de foc, arzând înaintea tronului, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu.
6
Și înaintea tronului era o mare de sticlă, asemănătoare cristalului; și în mijlocul tronului și de jur împrejurul tronului, se aflau patru ființe vii pline de ochi în față și în spate.
7
Și prima ființă vie era asemănătoare leului, și a două ființă vie era asemănătoare vițelului, și a treia ființă vie avea față ca un om, și a patra ființă vie era asemănătoare unei acvile zburând.
8
Și cele patru ființe vii aveau fiecare din ele șase aripi împrejur; și erau pline de ochi pe dinăuntru; și nu au odihnă zi și noapte, spunând: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu Atotputernic, care era și care este și care vine.
9
Și când acele ființe vii dau glorie și onoare și mulțumiri celui ce șade pe tron, care trăiește pentru totdeauna și întotdeauna,
10
Cei douăzeci și patru de bătrâni cad jos înaintea celui ce șade pe tron și se închină celui ce trăiește pentru totdeauna și întotdeauna și își aruncă coroanele înaintea tronului, spunând:
11
Tu ești demn Doamne să primești gloria și onoarea și puterea, pentru că ai creat toate lucrurile și pentru plăcerea ta sunt și au fost create.
Zjevení Janovo
Chapitre 4
1
Potom jsem viděl, a aj, dveře otevříny byly v nebi, a hlas první, kterýž jsem byl slyšel jako trouby, an mluví se mnou, řkoucí: Vstup sem, a ukážiť, co se má díti potom.
2
A hned byl jsem u vytržení ducha, a aj, trůn postaven byl na nebi, a na trůnu jeden seděl.
3
A ten, jenž seděl, podoben byl obličejem kameni jaspidu a sardiovi; a vůkol toho trůnu byla duha, na pohledění podobná smaragdu.
4
A okolo toho trůnu bylo stolic čtyřmecítma, a na těch stolicích viděl jsem čtyřmecítma starců sedících, oblečených v roucha bílá. A měli na hlavách svých koruny zlaté.
5
A z toho trůnu pocházelo blýskání, a hromobití, a hlasové. A sedm lamp ohnivých hořících před trůnem, jenž jsou sedm Duchů Božích.
6
A před trůnem bylo moře sklené, podobné křišťálu, a uprostřed trůnu a vůkol trůnu čtvero zvířat, plných očí zpředu i zzadu.
7
A zvíře první podobné bylo lvu, a druhé zvíře podobné teleti, a třetí zvíře mající tvárnost jako člověk, a čtvrté zvíře podobné orlu letícímu.
8
A jedno každé z těch čtyř zvířat mělo šest křídel okolo, a vnitř plná byla očí, a neměla odpočinutí dnem i nocí, říkajíce: Svatý, svatý, svatý Pán Bůh všemohoucí, kterýž byl, a jest, i přijíti má.
9
A když ta zvířata vzdávala slávu a čest i díků činění sedícímu na trůnu, živému na věky věků,
10
Padlo těch čtyřmecítma starců před obličejem sedícího na trůnu, a klanělo se živému na věky věků, a metali koruny své před trůnem, řkouce:
11
Hoden jsi, Pane, přijíti slávu, a čest, i moc; nebo ty jsi stvořil všecky věci, a pro vůli tvou trvají, i stvořeny jsou.