Comparer
Daniel 2
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Daniel
Chapitre 2
1
Și în anul al doilea al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a visat vise prin care duhul i s-a tulburat și somnul i-a fugit.
2
Atunci împăratul a poruncit să fie chemați magii și astrologii și vrăjitorii și caldeenii, pentru a arăta împăratului visele lui. Astfel, ei au venit și au stat în picioare înaintea împăratului.
3
Și împăratul le-a spus: Am visat un vis și duhul meu a fost tulburat pentru a cunoaște visul.
4
Atunci au vorbit caldeenii împăratului în siriană: Să trăiești pentru totdeauna împărate; spune servitorilor tăi visul și noi vom arăta interpretarea.
5
Împăratul a răspuns și a zis caldeenilor: Lucrul acesta mi-a scăpat; dacă nu îmi veți face cunoscut visul, cu interpretarea lui, veți fi tăiați în bucăți și casele voastre vor fi făcute un morman de balegă.
6
Dar dacă îmi arătați visul și interpretarea lui, veți primi de la mine daruri și răsplăți și mare onoare; de aceea arătați-mi visul și interpretarea lui.
7
Ei au răspuns din nou și au zis: Să spună împăratul servitorilor săi visul, iar noi vom arăta interpretarea lui.
8
Împăratul a răspuns și a zis: Știu sigur că doriți să câștigați timp, deoarece vedeți că lucrul mi-a scăpat.
9
Dar dacă nu îmi veți face cunoscut visul, nu este decât o singură hotărâre pentru voi, fiindcă ați pregătit cuvinte mincinoase și corupte pentru a vorbi înaintea mea, până când timpul se schimbă; de aceea spuneți-mi visul și voi cunoaște că puteți să îmi arătați interpretarea lui.
10
Caldeenii au răspuns înaintea împăratului și au zis: Nu este om pe pământ care poate arăta acest lucru al împăratului; de aceea nu este nici împărat, nici domn, nici conducător, care să fi cerut astfel de lucruri de la vreun mag sau astrolog sau caldeean.
11
Și este lucru rar ceea ce împăratul cere, și nu este nimeni altul care să îl poată arăta împăratului, cu excepția dumnezeilor, a căror locuință nu este cu carnea.
12
Din această cauză împăratul a fost mânios și foarte furios și a poruncit să fie nimiciți toți înțelepții Babilonului.
13
Și a ieșit hotărârea ca înțelepții să fie uciși; și căutau pe Daniel și pe tovarășii lui să fie uciși.
14
Atunci Daniel a răspuns cu sfat și înțelepciune lui Arioc, căpetenia gărzii împăratului, care ieșise să ucidă pe înțelepții Babilonului;
15
El a răspuns și a zis lui Arioc căpetenia împăratului: De ce este hotărârea de la împărat atât de grăbită? Atunci Arioc i-a făcut cunoscut lui Daniel acest lucru.
16
Atunci Daniel a intrat și a rugat pe împărat să îi dea timp, iar el îi va arăta împăratului interpretarea.
17
Atunci Daniel a mers la casa lui și a făcut lucrul acesta cunoscut lui Hanania, Mișael și Azaria, tovarășii lui,
18
Ca ei să ceară îndurări de la Dumnezeul cerului referitor la această taină, ca Daniel și tovarășii lui să nu piară cu restul înțelepților Babilonului.
19
Atunci taina i-a fost revelată lui Daniel într-o viziune de noapte. Apoi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.
20
Daniel a răspuns și a zis: Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu pentru totdeauna și întotdeauna, căci înțelepciunea și tăria sunt ale lui;
21
Și schimbă timpurile și anotimpurile; îndepărtează împărați și ridică împărați; dă înțelepciune înțelepților și cunoaștere celor ce cunosc înțelegerea;
22
Revelează lucrurile adânci și tainice; cunoaște ce este în întuneric și lumina locuiește cu el.
23
Îți mulțumesc și te laud, Dumnezeul părinților mei, care mi-ai dat înțelepciune și tărie și mi-ai făcut cunoscut acum ceea ce noi am cerut de la tine, căci ne-ai făcut cunoscut acest lucru al împăratului.
24
De aceea Daniel a intrat la Arioc, căruia împăratul i-a ordonat să nimicească pe înțelepții Babilonului; a mers și i-a spus astfel: Nu nimici pe înțelepții Babilonului, du-mă înaintea împăratului și voi arăta împăratului interpretarea.
25
Atunci Arioc l-a dus în grabă pe Daniel înaintea împăratului și i-a spus astfel: Eu am găsit un om dintre captivii din Iuda, care va face cunoscut împăratului interpretarea.
26
Împăratul a răspuns și i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Belteșațar: Ești în stare să îmi faci cunoscut visul pe care l-am văzut și interpretarea lui?
27
Daniel a răspuns în prezența împăratului și a zis: Taina pe care împăratul a cerut-o, nu pot înțelepții, astrologii, magii, ghicitorii să o arate împăratului;
28
Dar este un Dumnezeu în cer care revelează taine și face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce va fi în zilele de pe urmă. Visul tău și viziunile capului tău pe patul tău, sunt acestea:
29
Cât despre tine, împărate, gândurile tale ți-au venit pe patul tău, ceea ce se va întâmpla de acum înainte; și cel ce revelează taine îți face cunoscut ce se va întâmpla.
30
Dar cât despre mine, această taină nu îmi este revelată datorită vreunei înțelepciuni pe care o am mai mult decât vreo altă ființă, ci de dragul lor să fie făcută cunoscută împăratului interpretarea și să cunoști gândurile inimii tale.
31
Tu împărate, ai văzut și iată, un mare chip. Acest chip mare, a cărui strălucire era măreață, a stat în picioare înaintea ta; și forma lui era înfricoșătoare.
32
Capul acestui chip era din aur pur, pieptul și brațele lui din argint, pântecele și coapsele lui din aramă,
33
Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier și parte din lut.
34
Tu ai privit până când o piatră tăiată, fără mâini, a lovit chipul peste picioarele lui care erau din fier și lut și le-a spart în bucăți.
35
Atunci fierul, lutul, arama, argintul și aurul, au fost sparte în bucăți, toate împreună, și au devenit ca pleava ariilor vara; și vântul le-a dus departe, încât nu s-a găsit loc pentru ele; și piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare și a umplut întregul pământ.
36
Acesta este visul; și vom spune interpretarea acestuia înaintea împăratului.
37
Tu împărate, ești un împărat al împăraților, fiindcă Dumnezeul cerului ți-a dat o împărăție, putere și tărie și glorie.
38
Și oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului le-a dat în mâna ta și te-a făcut conducător peste toate acestea. Tu ești acest cap din aur.
39
Și după tine se va ridica o altă împărăție inferioară ție și o a treia împărăție de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.
40
Și a patra împărăție va fi tare ca fierul, întrucât fierul sparge în bucăți și supune toate; și ca fierul ce sparge toate acestea, astfel va sparge în bucăți și va zdrobi.
41
Și după cum ai văzut picioarele și degetele de la picioare, o parte din lutul olarului și o parte din fier, împărăția va fi împărțită; dar va fi încă în ea ceva din tăria fierului, întrucât ai văzut fierul amestecat cu lut noroios.
42
Și după cum degetele de la picioare erau parte din fier și parte din lut, tot astfel împărăția va fi în parte tare și va fi în parte spartă.
43
Și precum ai văzut fier amestecat cu lut noroios, ei se vor amesteca cu sămânța oamenilor; dar nu se vor lipi unul de celălalt, după cum fier nu se amestecă cu lut.
44
Și în zilele acestor împărați, Dumnezeul cerului va ridica o împărăție, care nu va fi niciodată distrusă; și împărăția nu va fi lăsată altui popor, ci va sparge în bucăți și va mistui toate aceste împărății și va sta în picioare pentru totdeauna.
45
După cum ai văzut că piatra a fost tăiată, fără mâini, din munte și că a spart în bucăți fierul, arama, lutul, argintul și aurul; marele Dumnezeu a făcut cunoscut împăratului ce se va întâmpla de acum înainte; și visul este cert și interpretarea lui sigură.
46
Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat lui Daniel și a poruncit ca ei să îi aducă un dar de mâncare și arome dulci.
47
Împăratul i-a răspuns lui Daniel și a zis: Cu adevărat Dumnezeul vostru este un Dumnezeu al dumnezeilor și un Domn al împăraților și un descoperitor al tainelor, văzând că poți revela această taină.
48
Atunci împăratul l-a făcut pe Daniel un om mare și i-a dat multe daruri mărețe și l-a făcut conducător peste întreaga provincie a Babilonului și mai marele guvernatorilor peste toți înțelepții Babilonului.
49
Atunci Daniel a cerut de la împărat și a pus pe Șadrac, Meșac și Abednego, peste treburile provinciei Babilonului; iar Daniel a șezut la poarta împăratului.
Daniel
Chapitre 2
1
Léta pak druhého kralování Nabuchodonozora měl Nabuchodonozor sen, a děsil se duch jeho, až se tudy i ze sna protrhl.
2
I rozkázal král svolati mudrce, a hvězdáře i kouzedlníky a Kaldejské, aby oznámili králi sen jeho. Kteřížto přišli, a postavili se před králem.
3
Tedy řekl jim král: Měl jsem sen, a předěsil se duch můj, tak že nevím, jaký to byl sen.
4
I mluvili Kaldejští králi Syrsky: Králi, na věky buď živ. Pověz sen služebníkům svým, a oznámímeť výklad.
5
Odpověděl král a řekl Kaldejským: Ten sen mi již z paměti vyšel. Neoznámíte-li mi snu i výkladu jeho, na kusy rozsekáni budete, a domové vaši v záchody obráceni budou.
6
Pakli mi sen i výklad jeho oznámíte, daru, odplaty a slávy veliké důjdete ode mne. A protož sen i výklad jeho mi oznamte.
7
Odpověděli po druhé a řekli: Nechať král sen poví služebníkům svým, a výklad jeho oznámíme.
8
Odpověděl král a řekl: Jistotně rozumím tomu, že naschvál odtahujete, vidouce, že mi vyšel z paměti ten sen.
9
Neoznámíte-li mi toho snu, jistý jest ten úsudek o vás. Nebo řeč lživou a chytrou smyslili jste sobě, abyste mluvili přede mnou, ažby se čas proměnil. A protož sen mi povězte, a zvím, budete-li mi moci i výklad jeho oznámiti.
10
Odpověděli Kaldejští králi a řekli: Není člověka na zemi, kterýž by tu věc králi oznámiti mohl. Nadto žádný král, kníže neb potentát takové věci se nedoptával na žádném mudrci a hvězdáři aneb Kaldeovi.
11
Nebo ta věc, na niž se král ptá, nesnadná jest, a není jiného, kdo by ji oznámiti mohl králi, kromě bohů, kteříž bydlení s lidmi nemají.
12
Z té příčiný rozlítil se král a rozhněval velmi, a přikázal, aby zhubili všecky mudrce Babylonské.
13
A když vyšel ortel, a mudrci mordováni byli, hledali i Daniele a tovaryšů jeho, aby zmordováni byli.
14
Tedy Daniel odpověděl moudře a opatrně Ariochovi, hejtmanu nad žoldnéři královskými, kterýž vyšel, aby mordoval mudrce Babylonské.
15
A odpovídaje, řekl Ariochovi, hejtmanu královskému: Proč ta výpověd náhle vyšla od krále? I oznámil tu věc Arioch Danielovi.
16
Pročež Daniel všed, prosil krále, aby jemu prodlel času k oznámení výkladu toho králi.
17
A odšed Daniel do domu svého, oznámil tu věc Chananiášovi, Mizaelovi a Azariášovi, tovaryšům svým,
18
Aby se za milosrdenství modlili Bohu nebeskému příčinou té věci tajné, a nebyli zahubeni Daniel a tovaryši jeho s pozůstalými mudrci Babylonskými.
19
I zjevena jest Danielovi u vidění nočním ta věc tajná. Pročež Daniel dobrořečil Bohu nebeskému.
20
Mluvil pak Daniel a řekl: Buď jméno Boží požehnáno od věků až na věky, nebo moudrost a síla jeho jest.
21
A on proměňuje časy i chvíle; ssazuje krále, i ustanovuje krále; dává moudrost moudrým a umění majícím rozum.
22
On zjevuje věci hluboké a skryté; zná to, což jest v temnostech, a světlo s ním přebývá.
23
Ó Bože otců mých, těť oslavuji a chválím, že jsi mne moudrostí a silou obdařil, ovšem nyní, že jsi mi oznámil to, čehož jsme žádali od tebe; nebo věc královu oznámil jsi nám.
24
A protož Daniel všel k Ariochovi, kteréhož ustanovil král, aby zhubil mudrce Babylonské. A přišed, takto řekl jemu: Mudrců Babylonských nezahlazuj; uveď mne před krále a výklad ten oznámím.
25
Tedy Arioch s chvátáním uvedl Daniele před krále, a takto řekl jemu: Našel jsem muže z zajatých synů Judských, kterýž výklad ten králi oznámí.
26
Odpověděl král a řekl Danielovi, jehož jméno bylo Baltazar: Budeš-liž ty mi moci oznámiti sen, kterýž jsem viděl, i výklad jeho?
27
Odpověděl Daniel králi a řekl: Té věci tajné, na niž se král doptává, nikoli nemohou mudrci, hvězdáři, věšťci a hadači králi oznámiti.
28
Ale však jest Bůh na nebi, kterýž zjevuje tajné věci, a on ukázal králi Nabuchodonozorovi, co se díti bude v potomních dnech. Sen tvůj, a což jsi ty viděl na ložci svém, toto jest:
29
Tobě, ó králi, na mysl přicházelo na ložci tvém, co bude potom, a ten, kterýž zjevuje tajné věci, ukázalť to, což budoucího jest.
30
Strany pak mne, ne skrze moudrost, kteráž by při mně byla nade všecky lidi, ta věc tajná mně zjevena jest, ale skrze modlitbu, aby ten výklad králi oznámen byl, a ty myšlení srdce svého abys zvěděl.
31
Ty králi, viděl jsi, a aj, obraz nějaký veliký, (obraz ten byl znamenitý a blesk jeho náramný), stál naproti tobě, kterýž na pohledění byl hrozný.
32
Toho obrazu hlava byla z zlata výborného, prsy jeho a ramena jeho z stříbra, a břicho jeho i bedra jeho z mědi,
33
Hnátové jeho z železa, nohy jeho z částky z železa a z částky z hliny.
34
Hleděls na to, až se utrhl kámen, kterýž nebýval v rukou, a udeřil obraz ten v nohy jeho železné a hliněné, a potřel je.
35
A tak potříno jest spolu železo, hlina, měď, stříbro i zlato, a bylo to všecko jako plevy z placu letního, a zanesl to vítr, tak že místa jejich není nalezeno. Kámen pak ten, kterýž udeřil v obraz, učiněn jest horou velikou, a naplnil všecku zemi.
36
Toť jest ten sen. Výklad jeho také povíme králi:
37
Ty králi, jsi král králů; nebo Bůh nebeský dal tobě království, moc a sílu i slávu.
38
A všeliké místo, na němž přebývají synové lidští, zvěř polní i ptactvo nebeské dal v ruku tvou, a pánem tě ustavil nade všemi těmi věcmi. Ty jsi ta hlava zlatá.
39
Ale po tobě povstane království jiné, nižší než tvé, a jiné království třetí měděné, kteréž panovati bude po vší zemi.
40
Království pak čtvrté bude tvrdé jako železo. Nebo jakož železo drobí a zemdlévá všecko, tak, pravím, jako železo, kteréž potírá všecko, i ono potře a potříská všecko.
41
Že jsi pak viděl nohy a prsty z částky z hliny hrnčířské a z částky z železa, království rozdílné znamená, v němž bude něco mocnosti železa, tak jakž jsi viděl železo smíšené s hlinou ničemnou.
42
Ale prstové noh z částky z železa a z částky z hliny znamenají království z částky mocné a z částky ku potření snadné.
43
A že jsi viděl železo smíšené s hlinou ničemnou, ukazuje, že se přízniti budou vespolek lidé, a však nebude se přídržeti jeden druhého, tak jako železo nedrží se z hlinou.
44
Za dnů pak těch králů vzbudí Bůh nebeský království, kteréž na věky nebude zkaženo, a království to na žádného jiného nespadne, ale ono potře a konec učiní všechněm těm královstvím, samo pak státi bude na věky,
45
Tak jakž jsi viděl, že se s hory utrhl kámen, kterýž nebýval v rukou, a potřel železo, měď, hlinu, stříbro a zlato. Bůh veliký oznámil králi, co býti má potom, a pravý jest sen ten i věrný výklad jeho.
46
Tedy král Nabuchodonozor padl na tvář svou, a poklonil se Danielovi, a rozkázal, aby oběti a vůně libé obětovali jemu.
47
A odpovídaje král Danielovi, řekl: V pravdě že Bůh váš jest Bůh bohů a Pán králů, kterýž zjevuje skryté věci, poněvadž jsi mohl vyjeviti tajnou věc tuto.
48
Tedy král zvelebil Daniele, a dary veliké a mnohé dal jemu, a pánem ho učinil nade vší krajinou Babylonskou, a knížetem nad vývodami, a nade všemi mudrci Babylonskými.
49
Daniel pak vyžádal na králi, aby představil krajině Babylonské Sidracha, Mizacha a Abdenágo. Ale Daniel býval v bráně královské.