Comparer
Ezechiel 12
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Ezechiel
Chapitre 12
1
Cuvântul DOMNULUI de asemenea a venit la mine, spunând:
2
Fiu al omului, locuiești în mijlocul unei case răzvrătite, care au ochi să vadă dar nu văd; au urechi să audă dar nu aud, pentru că sunt o casă răzvrătită.
3
De aceea, tu fiu al omului, pregătește-ți lucrurile pentru strămutare și pleacă ziua înaintea ochilor lor; și să pleci din locul tău într-un alt loc înaintea ochilor lor; poate că vor lua aminte, deși ei sunt o casă răzvrătită.
4
Atunci să scoți afară lucrurile tale ziua, înaintea ochilor lor, ca lucrurile pentru strămutare; și să ieși seara înaintea ochilor lor, asemenea celor mergând în captivitate.
5
Sapă prin zid înaintea ochilor lor și scoate-le pe acolo.
6
Înaintea ochilor lor să le porți pe umeri și să le scoți în amurg; să îți acoperi fața ca să nu vezi pământul, pentru că te-am pus ca un semn pentru casa lui Israel.
7
Și am făcut astfel precum mi se poruncise: Am scos afară lucrurile mele ziua, ca lucrurile pentru captivitate și seara am săpat prin zid cu mâna mea; le-am scos în amurg și le-am purtat pe umeri înaintea ochilor lor.
8
Și dimineața a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând:
9
Fiu al omului, nu ți-a spus casa lui Israel, casa cea răzvrătită: Ce faci?
10
Spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Această povară se referă la prințul din Ierusalim și la toată casa lui Israel care este printre ei.
11
Spune: Eu sunt semnul vostru; precum am făcut eu, astfel li se va face lor; ei vor pleca și vor merge în captivitate.
12
Și prințul care este printre ei va purta pe umeri, în amurg, și va ieși; ei vor săpa prin zid pentru a le scoate prin acesta; el își va acoperi fața, ca să nu vadă pământul cu ochii săi.
13
Plasa mea o voi întinde de asemenea peste el și va fi prins în cursa mea; și îl voi aduce la Babilon în țara caldeenilor; totuși el nu o va vedea, deși va muri acolo.
14
Și voi împrăștia spre fiecare vânt pe toți cei ce sunt lângă el pentru a-l ajuta și pe toate cetele lui; și voi scoate sabia după ei.
15
Și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL, când îi voi împrăștia printre națiuni și îi voi răspândi prin țări.
16
Dar voi lăsa câțiva oameni dintre ei, de la sabie, de la foamete și de la ciumă; ca ei să vestească toate urâciunile acestora printre păgânii unde vor ajunge; și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL.
17
Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
18
Fiu al omului, mănâncă-ți pâinea cu frică și bea-ți apa cu tremur și cu grijă;
19
Și spune poporului țării: Astfel spune Domnul DUMNEZEU despre locuitorii Ierusalimului și despre țara lui Israel: Ei își vor mânca pâinea cu grijă și își vor bea apa cu înmărmurire, pentru ca țara lor să fie pustiită de tot ce este în ea, din cauza violenței tuturor celor care locuiesc în ea.
20
Și cetățile care sunt locuite vor fi risipite și țara va fi pustiită și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL.
21
Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
22
Fiu al omului, ce este acel proverb pe care voi îl aveți în țara lui Israel, spunând: Zilele sunt prelungite și orice viziune se sfârșește?
23
Spune-le de aceea: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Eu voi face acest proverb să înceteze și nu îl vor mai folosi ca proverb în Israel; ci spune-le: Zilele sunt aproape și împlinirea fiecărei viziuni.
24
Fiindcă nu va mai fi vreo viziune deșartă, nici ghicire lingușitoare în casa lui Israel.
25
Fiindcă eu sunt DOMNUL; voi vorbi și cuvântul pe care îl voi vorbi se va întâmpla; acesta nu va mai fi prelungit, pentru că în zilele voastre, casă răzvrătită, voi spune cuvântul și îl voi împlini, spune Domnul DUMNEZEU.
26
Din nou cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
27
Fiu al omului, iată, cei din casa lui Israel spun: Viziunea pe care el o vede este pentru multe zile ce au să vină și el profețește despre timpuri îndepărtate.
28
De aceea spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Niciunul din cuvintele mele nu va mai fi prelungit, ci cuvântul pe care l-am vorbit va fi împlinit, spune Domnul DUMNEZEU.
Ezechiel
Chapitre 12
1
I stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí:
2
Synu člověčí, u prostřed domu zpurného ty bydlíš, kteříž mají oči, aby viděli, však nevidí; uši mají, aby slyšeli, však neslyší, proto že dům zpurný jsou.
3
Protož ty, synu člověčí, připrav sobě to, s čím bys se stěhoval, a stěhuj se ve dne před očima jejich. Přestěhuješ se pak z místa svého na místo jiné před očima jejich, zdaby aspoň viděli; nebo dům zpurný jsou.
4
Vynesa pak své věci, jakožto ty, s nimiž se stěhovati máš ve dne před očima jejich, vyjdi u večer před očima jejich, jako ti, kteříž se stěhují.
5
Před očima jejich prokopej sobě zed, a vynes skrze ni.
6
Před očima jejich na rameni nes, po tmě vynes, tvář svou přikrej, a nehleď na zemi; nebo za zázrak dal jsem tě domu Izraelskému.
7
I učinil jsem tak, jakž rozkázáno bylo. Věci své vynesl jsem, jakožto ty, s nimiž bych se stěhoval ve dne, u večer pak prokopal jsem sobě zed rukou; po tmě jsem je vynesl, na rameni nesa před očima jejich.
8
Opět stalo se slovo Hospodinovo ke mně ráno, řkoucí:
9
Synu člověčí, zdaližť řekli dům Izraelský, dům ten zpurný: Co ty děláš?
10
Rciž jim: Takto praví Panovník Hospodin: Na kníže v Jeruzalémě vztahuje se břímě toto a na všecken dům Izraelský, kteříž jsou u prostřed něho.
11
Rciž jim: Já jsem zázrakem vaším. Jakož jsem činil, tak se stane jim, postěhují se a v zajetí půjdou.
12
A kníže, kteréž jest u prostřed nich, na rameni ponese po tmě a vyjde. Zed prokopají, aby jej vyvedli skrze ni; tvář svou zakryje, tak že nebude viděti okem svým země.
13
Nebo roztáhnu sít svou na něj, a polapen bude do vrše mé, a zavedu jej do Babylona, země Kaldejské, kteréž neuzří, a tam umře.
14
Všecky také, kteříž jsou vůkol něho na pomoc jemu, i všecky houfy jeho rozptýlím na všecky strany, a mečem dobytým budu je stihati.
15
I zvědí, že já jsem Hospodin, když je rozptýlím mezi národy, a rozženu je po krajinách.
16
Pozůstavím pak z nich muže nemnohé po meči, po hladu a po moru, aby vypravovali všecky ohavnosti své mezi národy, kamž se dostanou, i zvědí, že já jsem Hospodin.
17
Opět stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí:
18
Synu člověčí, chléb svůj s strachem jez, a vodu svou s třesením a s zámutkem pí,
19
A rci lidu země této: Takto praví Panovník Hospodin o obyvatelích Jeruzalémských, o zemi Izraelské: Chléb svůj s zámutkem jísti budou, a vodu svou s předěšením píti, aby obloupena byla země jeho z hojnosti své, pro nátisk všech přebývajících v ní.
20
Města také, v nichž bydlejí, zpustnou, a země pustá bude, a tak zvíte, že já jsem Hospodin.
21
Opět stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí:
22
Synu člověčí, jaké to máte přísloví o zemi Izraelské, říkajíce: Prodlí se dnové, aneb zahyne všeliké vidění?
23
Protož rci jim: Takto praví Panovník Hospodin: Učiním, aby přestalo přísloví toto, aniž užívati budou přísloví toho více v Izraeli. Rci jim: Nýbrž přiblížili se dnové ti a splnění všelikého vidění.
24
Nebo nebude více žádného vidění marného, a hádání pochlebníka u prostřed domu Izraelského,
25
Proto že já Hospodin mluviti budu, a kterékoli slovo promluvím, stane se. Neprodlíť se dlouho, ale za dnů vašich, dome zpurný, mluviti budu slovo, a naplním je, praví Panovník Hospodin.
26
I stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí:
27
Synu člověčí, aj, dům Izraelský říkají: Vidění to, kteréž vidí tento, ke dnům mnohým patří, a na dlouhé časy tento prorokuje.
28
Protož rci jim: Takto praví Panovník Hospodin: Neprodlíť se dlouho všeliké slovo mé, ale slovo, kteréž mluviti budu, stane se, praví Panovník Hospodin.