Comparer
Ioan 16
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Ioan
Chapitre 16
1
V-am spus acestea, ca să nu vă poticniți.
2
Vă vor exclude din sinagogi; și vine timpul că oricine vă ucide va gândi că îi face un serviciu lui Dumnezeu.
3
Și vă vor face acestea, pentru că nu au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe mine.
4
Dar v-am spus acestea, pentru ca atunci când va veni timpul, să vă amintiți că eu vi le-am spus. Dar nu vi le-am spus acestea de la început, pentru că eram cu voi.
5
Dar acum mă duc la cel ce m-a trimis; și nimeni dintre voi nu mă întreabă: Unde te duci?
6
Dar pentru că v-am spus acestea, întristarea v-a umplut inima.
7
Totuși eu vă spun adevărul: Vă este de folos să plec; căci dacă nu plec, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă plec, vi-l voi trimite.
8
Și când vine, el va mustra lumea de păcat și de dreptate și de judecată.
9
De păcat, pentru că ei nu cred în mine;
10
De dreptate, pentru că mă duc la Tatăl meu și nu mă mai vedeți;
11
De judecată, pentru că prințul acestei lumi este judecat.
12
Am încă multe să vă spun, dar nu le puteți purta acum.
13
Dar când vine el, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul, fiindcă nu va vorbi de la el însuși, ci orice va auzi, aceea va vorbi și vă va arăta cele ce vin.
14
El mă va glorifica, pentru că va primi din al meu și vă va arăta.
15
Toate câte are Tatăl sunt ale mele; din această cauză am spus că: Va primi din al meu și vă va arăta.
16
Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou puțin timp și mă veți vedea, pentru că eu mă duc la Tatăl.
17
Atunci unii dintre discipolii lui au spus între ei: Ce este aceasta ce ne spune: Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou, puțin timp și mă veți vedea? Și: Pentru că eu mă duc la Tatăl?
18
Spuneau de aceea: Ce este aceasta ce spune: Puțin timp? Nu putem spune ce vorbește.
19
Și Isus a știut că doreau să îl întrebe și le-a spus: Despre aceasta vă întrebați între voi, că am spus: Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou, puțin timp și mă veți vedea?
20
Adevărat, adevărat vă spun că: Voi veți plânge și veți jeli, dar lumea se va bucura; și vă veți întrista, dar întristarea voastră va deveni bucurie.
21
Femeia când are durerile nașterii are întristare, pentru că i-a venit timpul; dar după ce a născut copilul nu își mai amintește de necaz, din cauza bucuriei că s-a născut un om în lume.
22
Și acum de aceea aveți întristare; dar vă voi vedea din nou și inima voastră se va bucura și bucuria voastră nimeni nu o ia de la voi.
23
Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat, adevărat vă spun că: Orice veți cere de la Tatăl în numele meu, vă va da.
24
Până acum nu ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
25
V-am spus acestea în parabole; dar vine timpul când nu vă voi mai vorbi în parabole, ci vă voi arăta deschis despre Tatăl.
26
În ziua aceea veți cere în numele meu și nu vă spun că eu îl voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27
Fiindcă Tatăl însuși vă iubește, pentru că voi m-ați iubit și ați crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu.
28
Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume; din nou las lumea și mă duc la Tatăl.
29
Discipolii săi i-au spus: Iată acum vorbești deschis și nu spui nicio parabolă.
30
Acum suntem siguri că știi toate și nu ai nevoie să te întrebe cineva; prin aceasta credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31
Isus le-a răspuns: Acum credeți?
32
Iată, vine timpul și acum a venit, ca să fiți risipiți fiecare la ale lui și mă veți lăsa singur; și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine.
33
V-am spus acestea ca în mine să aveți pace. În lume veți avea necaz; dar îndrăzniți, eu am învins lumea.
Jan
Chapitre 16
1
Toto mluvil jsem vám, abyste se nezhoršili.
2
Vypovědíť vás ze škol, ano přijdeť čas, že všeliký, kdož vás mordovati bude, domnívati se bude, že tím Bohu slouží.
3
A toť učiní vám proto, že nepoznali Otce ani mne.
4
Ale toto mluvil jsem vám, abyste, když přijde ten čas, rozpomenuli se na to, že jsem já to předpověděl vám. Tohoť jsem vám s počátku nemluvil, neb jsem byl s vámi.
5
Nyní pak jdu k tomu, kterýž mne poslal, a žádný z vás neptá se mne: Kam jdeš?
6
Ale že jsem vám tyto věci mluvil, zámutek naplnil srdce vaše.
7
Já pak pravdu pravím vám, že jest vám užitečné, abych já odšel. Nebo neodejdu-liť, Utěšitel nepřijde k vám; a pakliť odejdu, pošli ho k vám.
8
A onť přijda, obviňovati bude svět z hříchu, a z spravedlnosti, a z soudu.
9
Z hříchu zajisté, že nevěří ve mne;
10
A z spravedlnosti, že jdu k Otci, a již více neuzříte mne;
11
Z soudu pak, že Kníže tohoto světa již jest odsouzeno.
12
Ještěť bych měl mnoho mluviti vám, ale nemůžete snésti nyní.
13
Ale když přijde ten Duch pravdy, uvedeť vás ve všelikou pravdu. Nebo nebude mluviti sám od sebe, ale cožkoli uslyší, toť mluviti bude; ano i budoucí věci zvěstovati bude vám.
14
Onť mne oslaví; nebo z mého vezme, a zvěstuje vám.
15
Všecko, cožkoli má Otec, mé jest. Protož jsem řekl, že z mého vezme, a zvěstuje vám.
16
Maličko, a neuzříte mne, a opět maličko, a uzříte mne; nebo já jdu k Otci.
17
I řekli někteří z učedlníků jeho mezi sebou: Co jest to, že praví nám: Maličko, a neuzříte mne, a opět maličko, a uzříte mne, a že já jdu k Otci?
18
Protož pravili: Co jest to, že praví: Maličko? Nevíme, co praví.
19
I poznal Ježíš, že se ho chtěli otázati. I řekl jim: O tom tížete mezi sebou, že jsem řekl: Maličko, a neuzříte mne, a opět maličko, a uzříte mne?
20
Amen, amen pravím vám, že plakati a kvíliti budete vy, ale svět se bude radovati; vy pak se budete rmoutiti, ale zámutek váš obrátíť se v radost.
21
Žena, když rodí, zámutek má, nebo přišla hodina její; ale když porodí dítě, již nepamatuje na soužení, pro radost, že se narodil člověk na svět.
22
Protož i vy zámutek máte nyní, ale opět uzřím vás, a radovati se bude srdce vaše, a radosti vaší žádný neodejme od vás.
23
A v ten den nebudete se mne tázati o ničemž. Amen, amen pravím vám: Že zač byste koli prosili Otce ve jménu mém, dáť vám.
24
Až dosavad za nic jste neprosili ve jménu mém. Prostež, a vezmete, aby radost vaše doplněna byla.
25
Toto v příslovích mluvil jsem vám; přijdeť hodina, když již ne v příslovích budu mluviti vám, ale zjevně o Otci svém zvěstovati budu vám.
26
V ten den ve jménu mém prositi budete, a nepravímť vám, že já budu prositi Otce za vás.
27
Nebo sám Otec miluje vás, proto že jste vy mne milovali, a uvěřili, že jsem já od Boha vyšel.
28
Vyšelť jsem od Otce, a přišel jsem na svět; a opět opouštím svět, a jdu k Otci.
29
Řkou jemu učedlníci jeho: Aj, nyní zjevně mluvíš, a přísloví žádného nepravíš.
30
Nyní víme, že víš všecko, a nepotřebuješ, aby se kdo tebe tázal. Skrze to věříme, že jsi od Boha přišel.
31
Odpověděl jim Ježíš: Nyní věříte.
32
Aj, přijdeť hodina, anobrž již přišla, že se rozprchnete jeden každý k svému, a mne samého necháte. Ale nejsemť sám, nebo Otec se mnou jest.
33
Tyto věci mluvil jsem vám, abyste ve mně pokoj měli. Na světě soužení míti budete, ale doufejtež, jáť jsem přemohl svět.