Comparer
Marcu 8
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Marcu
Chapitre 8
1
În acele zile mulțimea fiind foarte mare și neavând nimic să mănânce, Isus i-a chemat pe discipolii săi și le-a spus:
2
Mi-e milă de mulțime, pentru că sunt acum de trei zile cu mine și nu au ce să mănânce;
3
Și dacă le dau drumul la casele lor postind, vor cădea de oboseală pe drum; fiindcă unii dintre ei au venit de departe.
4
Și discipolii lui i-au răspuns: De unde poate cineva să sature pe aceștia cu pâine, aici, în pustie?
5
Iar el i-a întrebat: Câte pâini aveți? Iar ei au spus: Șapte.
6
Și a poruncit mulțimii să șadă pe pământ; și a luat cele șapte pâini, a adus mulțumiri, a frânt și a dat discipolilor săi să le pună înainte; și le-au pus înaintea oamenilor.
7
Și aveau câțiva peștișori; și binecuvântând a poruncit să îi pună și pe aceștia înainte.
8
Așa că au mâncat și s-au săturat; și au ridicat din frânturile care au rămas, șapte coșuri.
9
Și cei ce mâncaseră au fost în jur de patru mii; și le-a dat drumul.
10
Și îndată a intrat într-o corabie cu discipolii săi și a venit în părțile Dalmanutei.
11
Și fariseii au venit și au început să îi pună întrebări, căutând de la el un semn din cer, ispitindu-l.
12
Și a oftat adânc în duhul său și a spus: De ce caută generația aceasta un semn? Adevărat vă spun: Un semn nu va fi dat acestei generații.
13
Și lăsându-i, a intrat din nou în corabie și a plecat de partea cealaltă.
14
Și discipolii uitaseră să ia pâini și nici nu aveau cu ei în corabie mai mult de o pâine.
15
Și le-a poruncit, spunând: Fiți atenți, păziți-vă de dospeala fariseilor și de dospeala lui Irod.
16
Și discutau între ei, spunând: A spus așa pentru că nu avem pâini.
17
Și Isus știind aceasta, le-a spus: De ce discutați că nu aveți pâini? Încă nu pricepeți, nici nu înțelegeți? Vă împietriți încă inima?
18
Având ochi, nu vedeți? Și având urechi, nu auziți? Și nu vă amintiți?
19
Când am frânt cele cinci pâini pentru cei cinci mii, câte coșuri pline de frânturi ați ridicat? Ei i-au spus: Douăsprezece.
20
Și când, am frânt cele șapte pentru patru mii, câte coșuri pline de frânturi ați ridicat? Și au spus: Șapte.
21
Și le-a spus: Cum de nu înțelegeți?
22
Și a venit la Betsaida; și i-au adus un orb și l-au implorat să îl atingă.
23
Și luând mâna orbului, l-a condus afară din sat; și scuipând pe ochii lui și punându-și mâinile peste el, l-a întrebat dacă vede ceva.
24
Și privind în sus, a zis: Văd oameni precum pomii, umblând.
25
După aceea și-a pus din nou mâinile pe ochii lui și l-a făcut să privească în sus; și a fost refăcut și vedea clar pe fiecare om.
26
Și l-a trimis acasă, spunând: Nici nu intra în sat, nici nu spune nimănui în sat.
27
Și Isus și discipolii săi au ieșit în satele din Cezareea Filippi; și pe drum i-a întrebat pe discipolii lui, spunându-le: Cine spun oamenii că sunt eu?
28
Și au răspuns: Ioan Baptist, iar alții: Ilie; și alții: Unul dintre profeți.
29
Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneți că sunt eu? Și Petru răspunzând i-a zis: Tu ești Cristosul.
30
Și le-a poruncit să nu spună nimănui despre el.
31
Și a început să îi învețe, că Fiul omului trebuie să sufere multe lucruri și să fie respins de bătrâni și de preoții de seamă și scribi și să fie ucis și după trei zile să învie.
32
Și vorbea pe față acel cuvânt. Și Petru l-a luat deoparte și a început să îl mustre.
33
Dar el, întorcându-se și privind la discipolii săi, l-a mustrat pe Petru, spunând: Du-te înapoia mea, Satan. Pentru că nu gândești lucrurile lui Dumnezeu, ci lucrurile oamenilor.
34
Și chemând la el mulțimea, împreună cu discipolii săi, le-a spus: Oricine voiește să vină după mine, să se dezică de el însuși și să își ridice crucea și să mă urmeze.
35
Fiindcă oricine voiește să își salveze viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru mine și pentru evanghelie, acela și-o va salva.
36
Fiindcă la ce îi va folosi unui om, dacă va câștiga lumea întreagă, și își va pierde propriul suflet?
37
Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?
38
De aceea oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele în această generație adulteră și păcătoasă, de acela și Fiul omului se va rușina când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii sfinți.
Marek
Chapitre 8
1
V těch dnech když opět velmi veliký zástup byl s ním, a neměli, co by jedli, svolav Ježíš učedlníky své, řekl jim:
2
Lítost mám nad zástupy; nebo již tři dni trvají se mnou a nemají, co by jedli.
3
A rozpustím-li je lačné do domů jejich, zhynou na cestě; nebo někteří z nich zdaleka přišli.
4
Odpověděli mu učedlníci jeho: I odkud bude moci kdo tyto nakrmiti chleby zde na poušti?
5
I otázal se jich: Kolik chlebů máte? A oni řekli: Sedm.
6
I kázal zástupu posaditi se na zemi. A vzav sedm chlebů, díky učiniv, lámal a dával učedlníkům svým, aby předkládali. I kladli před zástup.
7
A měli také rybiček maličko. Jichž požehnav, kázal i ty před ně klásti.
8
I jedli a nasyceni jsou; a sebrali, což pozůstalo drobtů, sedm košů.
9
Těch pak, kteříž jedli, bylo okolo čtyř tisíců. I rozpustil je.
10
Potom hned vstoupiv na lodí s učedlníky svými, přeplavil se do krajin Dalmanutských.
11
I vyšli farizeové a počali se s ním hádati, hledajíce od něho znamení s nebe, pokoušejíce ho.
12
A on vzdech duchem svým, dí: Co pokolení toto znamení hledá? Amen pravím vám: Nebude dáno znamení pokolení tomuto.
13
A opustiv je, vstoupil zase na lodí, i plavil se přes moře.
14
I zapomenuli s sebou vzíti chlebů, a neměli než jeden chléb s sebou na lodí.
15
Tedy přikazoval jim, řka: Vizte a pilně se šetřte kvasu farizejského a kvasu Herodesova.
16
I přemyšlovali, řkouce jeden k druhému: Chleba nemáme.
17
A znaje to Ježíš, řekl jim: Co přemyšlujete o tom, že chleba nemáte? Ještě neznáte, ani rozumíte? Ještě máte oslepené srdce vaše?
18
Oči majíce, nevidíte? A uši majíce, neslyšíte? A nepomníte,
19
Že jsem pět chlebů lámal mezi pět tisíců? A kolik jste plných košů drobtů sebrali? Řekli jemu: Dvanácte.
20
A když také sedm chlebů lámal jsem mezi čtyři tisíce, kolik jste plných košů drobtů vzali? I řkou jemu: Sedm.
21
I řekl jim: Kterakž tedy ještě nerozumíte?
22
I přišel do Betsaidy, a přivedli k němu slepého, prosíce ho, aby se ho dotekl.
23
I ujav slepého za ruku, vyvedl jej ven z městečka, a plinuv na oči jeho a vloživ na něj ruce, otázal se ho, viděl-li by co.
24
A on pohleděv, řekl: Znamenám lidi; nebo vidím, že chodí jako stromové.
25
Potom opět vložil ruce na oči jeho, a kázal mu hleděti. I uzdraven jest, takže i zdaleka jasně viděl všecky.
26
I odeslal jej do domu jeho, řka: Aniž do toho městečka choď, aniž komu z městečka co o tom prav.
27
Tedy vyšel Ježíš a učedlníci jeho do městeček Cesaree Filipovy. A na cestě tázal se učedlníků svých, řka jim: Kým mne praví býti lidé?
28
Kteřížto odpověděli: Janem Křtitelem, a jiní Eliášem, jiní pak jedním z proroků.
29
Tedy on řekl jim: Vy pak kým mne býti pravíte? Odpověděv Petr, řekl jemu: Ty jsi Kristus.
30
I přikázal jim, aby toho o něm žádnému nepravili.
31
I počal učiti je, že Syn člověka musí mnoho trpěti, a potupen býti od starších a předních kněží a zákoníků, a zabit býti, a ve třech dnech z mrtvých vstáti.
32
Zjevně to slovo mluvil. A chytiv jej Petr, počal mu domlouvati.
33
Kterýžto obrátiv se a pohleděv na učedlníky své, přimluvil Petrovi, řka: Jdiž za mnou, satane; nebo nechápáš, co jest Božího, ale co lidského.
34
A svolav zástup s učedlníky svými, řekl jim: Chce-li kdo za mnou přijíti, zapři sebe sám, a vezmi kříž svůj, a následujž mne.
35
Nebo chtěl-li by kdo duši svou zachovati, ztratíť ji; pakli by kdo ztratil duši svou pro mne a pro evangelium, tenť ji zachová.
36
Nebo co prospěje člověku, by všecken svět získal, a své duši škodu učinil?
37
Aneb jakou dá člověk odměnu za duši svou?
38
Nebo kdož by se koli za mne styděl a za má slova v tomto pokolení cizoložném a hříšném, i Syn člověka styděti se bude za něj, když přijde v slávě Otce svého s anděly svatými.