Comparer
Matei 14
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Matei
Chapitre 14
1
În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
2
Și a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morți; și din această cauză se arată fapte puternice în el.
3
Fiindcă Irod prinsese pe Ioan și îl legase și îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său, Filip.
4
Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îți este legiuit să o ai.
5
Și voind să îl ucidă, se temea de mulțimi, pentru că îl considerau pe Ioan ca profet.
6
Dar când s-a ținut ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor și i-a plăcut lui Irod.
7
De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
8
Și fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
9
Și împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului și a celor ce ședeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
10
Și a trimis și a decapitat pe Ioan în închisoare.
11
Și capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei; și l-a dus mamei ei.
12
Și discipolii lui au venit și au luat trupul și l-au îngropat și s-au dus și i-au spus lui Isus.
13
Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; și când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăți.
14
Și Isus a mers și a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
15
Și pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu și timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate și să își cumpere de mâncare.
16
Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; dați-le voi să mănânce.
17
Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești.
18
Și el a spus: Aduceți-le aici la mine.
19
Și a poruncit mulțimilor să șadă pe iarbă și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer a binecuvântat; și frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulțimilor.
20
Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coșuri pline.
21
Și cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
22
Și imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie și să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulțimilor.
23
Și după ce a dat drumul mulțimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; și pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
24
Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
25
Și Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
26
Și când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; și de frică au strigat.
27
Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți!
28
Și Petru i-a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
29
Iar el a spus: Vino! Și coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
30
Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; și începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
31
Și imediat Isus a întins mâna și l-a apucat și i-a spus: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32
Și după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
33
Atunci cei ce erau în corabie au venit și i s-au închinat, spunând: Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu.
34
Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului.
35
Și când bărbații din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ținutul acela de jur împrejur și au adus la el pe toți cei ce erau bolnavi.
36
Și l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; și toți câți s-au atins au fost complet însănătoșiți.
Matouš
Chapitre 14
1
V tom čase uslyšel Herodes čtvrták pověst o Ježíšovi.
2
I řekl služebníkům svým: To jest Jan Křtitel. Onť jest vstal z mrtvých, a protož se divové dějí skrze něho.
3
Nebo Herodes byl jal Jana a svázal jej a dal do žaláře pro Herodiadu manželku Filipa bratra svého.
4
Nebo byl řekl jemu Jan: Nesluší tobě míti jí.
5
A chtěv zabíti jej, bál se lidu; nebo za proroka jej měli.
6
Když pak slaven byl den narození Herodesova, tancovala dcera Herodiady uprostřed hodovníků, i líbilo se to Herodesovi,
7
Tak že s přísahou zaslíbil jí dáti, zač by ho prosila.
8
A ona jsuci prve navedena od mateře své, řekla: Dej mi zde na míse hlavu Jana Křtitele.
9
I zarmoutil se král, ale pro přísahu a pro ty, kteříž spolu s ním stolili, rozkázal jí dáti.
10
A poslav kata, sťal Jana v žaláři.
11
I přinesena jest hlava jeho na míse, a dána děvečce. A ona nesla ji mateři své.
12
A přišedše učedlníci jeho, vzali tělo jeho a pochovali je; a šedše, pověděli to Ježíšovi.
13
A uslyšev to Ježíš, plavil se odtud na lodičce na místo pusté soukromí. A uslyševše o tom zástupové, šli za ním pěšky z měst.
14
A vyšed Ježíš, uzřel zástup mnohý. I slitovalo mu se jich, a uzdravoval nemocné jejich.
15
A když bylo k večerou, přistoupili k němu učedlníci jeho, řkouce: Pusté jest místo toto, a čas již pominul. Rozpusť zástupy, ať jdouce do městeček, nakoupí sobě pokrmů.
16
Ježíš pak řekl jim: Není potřebí odcházeti, dejte vy jim jísti.
17
A oni řkou jemu: Nemáme zde, než pět chlebů a dvě rybě.
18
Kterýžto dí jim: Přinestež mi je sem.
19
A rozkázav zástupu posaditi se na trávě a vzav pět chlebů a dvě rybě, vzhléd v nebe, požehnal, a lámaje, dal učedlníkům chleby, a učedlníci zástupům.
20
I jedli všickni a nasyceni jsou. I sebrali pozůstalých drobtů, dvanácte košů plných.
21
Těch pak, kteříž jedli, bylo okolo pěti tisíců mužů, kromě žen a dětí.
22
A ihned přinutil učedlníky své, aby vstoupili na lodí a předešli jej za moře, dokudž by nerozpustil zástupů.
23
A rozpustiv zástupy, vstoupil na horu soukromí, aby se modlil. A když byl večer, sám byl tam.
24
Lodí pak již byla uprostřed moře, zmítající se vlnami, nebo byl vítr odporný jim.
25
Při čtvrtém pak bdění nočním bral se k nim Ježíš, jda po moři.
26
A vidouce jej učedlníci po moři jdoucího, zarmoutili se, řkouce: Obluda jest. A strachem křičeli.
27
Ale ihned Ježíš promluvil k nim, řka: Doufejtež, jáť jsem, nebojte se.
28
I odpověděv Petr, řekl: Pane, jsi-li ty, rozkažiž mi k sobě přijíti po vodě.
29
A on řekl: Pojď. A vystoupiv Petr z lodí, šel po vodě, aby přišel k Ježíšovi.
30
Ale vida vítr tuhý, bál se. A počav tonouti, zkřikl, řka: Pane, pomoz mi.
31
A ihned Ježíš vztáh ruku, ujal jej a řekl jemu: Malé víry, pročežs pochyboval?
32
A jakž oni vstoupili na lodí, přestal vítr.
33
Ti pak, kteříž na lodí byli, přistoupivše, klaněli se jemu, řkouce: Jistě Syn Boží jsi.
34
A přeplavivše se, přišli do země Genezaretské.
35
A poznavše jej muži místa toho, rozeslali po vší té krajině vůkol, a shromáždili k němu všecky neduživé.
36
A prosili ho, aby se aspoň podolka roucha jeho dotkli. A kteřížkoli dotkli se, uzdraveni jsou.