Comparer
Proverbe 14
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Proverbe
Chapitre 14
1
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Přísloví
Chapitre 14
1
Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej.
2
Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím.
3
V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich.
4
Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů.
5
Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež.
6
Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest.
7
Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění.
8
Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti.
9
Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle.
10
Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí.
11
Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne.
12
Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti.
13
Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek.
14
Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho.
15
Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého.
16
Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest.
17
Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá.
18
Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním.
19
Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého.
20
Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou.
21
Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest.
22
Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré.
23
Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi.
24
Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím.
25
Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež.
26
V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude.
27
Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.
28
Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce.
29
Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu, ale náhlý pronáší bláznovství.
30
Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist.
31
Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým.
32
Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý.
33
V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se.
34
Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům.
35
Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.