Comparer
Proverbe 30
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Proverbe
Chapitre 30
1
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
2
Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
3
Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
4
Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
5
Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
6
Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
7
Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
8
Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
9
Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
10
Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
11
Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
12
Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
13
Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
14
Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
15
Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
16
Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul!
17
Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
18
Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
19
Calea unei acvile în văzduh și calea unui șarpe pe stâncă și calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
20
Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
21
Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
22
Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
23
Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
24
Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
25
Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
26
Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
27
Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
28
Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
29
Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
30
Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
31
Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
32
Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
33
Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Přísloví
Chapitre 30
1
Slova Agura, syna Jáke. Sepsání řečí muže toho k Itielovi, k Itielovi a Uchalovi.
2
Jistě žeť jsem hloupější nad jiné, tak že rozumnosti člověka obecného nemám,
3
Aniž jsem se naučil moudrosti, a umění svatých neumím.
4
Kdo vstoupil v nebe, i sstoupil? Kdo sebral vítr do hrstí svých? Kdo shrnul vody v roucho své? Kdo upevnil všecky končiny země? Které jméno jeho, a jaké jméno syna jeho, víš-li?
5
Všeliká výmluvnost Boží přečištěná jest; onť jest štít doufajících v něho.
6
Nepřidávej k slovům jeho, aby tě nekáral, a byl bys ve lži postižen.
7
Dvou věcí žádám od tebe, neoslýchejž mne, prvé než umru:
8
Marnost a slovo lživé vzdal ode mne, chudoby neb bohatství nedávej mi, živ mne pokrmem vedlé potřeby mé,
9
Abych snad nasycen jsa, tě nezapřel, a neřekl: Kdo jest Hospodin? a abych zchudna, nekradl, a nebral naprázdno jména Hospodina Boha svého.
10
Nesoč na služebníka před pánem jeho, aťby nezlořečil, a ty abys nehřešil.
11
Jest pokolení, kteréž otci svému zlořečí, a matce své nedobrořečí.
12
Jest pokolení čisté samo u sebe, ačkoli od nečistot svých není obmyto.
13
Jest pokolení, jehož vysoké jsou oči, a víčka jeho jsou vyzdvižená.
14
Jest pokolení, jehož zubové jsou mečové, a třenovní zubové jeho nožové, k zžírání chudých na zemi a nuzných na světě.
15
Pijavice má dvě dcery říkající: Dej, dej. Tři věci nebývají nasyceny, anobrž čtyry, kteréž nikdy neřeknou: Dosti:
16
Peklo a život neplodné, země též nebývá nasycena vodou, a oheň neříká: Dosti.
17
Oko, kteréž se posmívá otci, a pohrdá poslušenstvím matky, vyklubí krkavci potoční, aneb snědí je orličata.
18
Tři tyto věci skryty jsou přede mnou, nýbrž čtyry, kterýchž neznám:
19
Cesty orlice v povětří, cesty hada na skále, cesty lodí u prostřed moře, a cesty muže při panně.
20
Takováž jest cesta ženy cizoložné: Jí, a utře ústa svá, a dí: Nepáchala jsem nepravosti.
21
Pode třmi věcmi pohybuje se země, anobrž pod čtyřmi, jichž nemůž snésti:
22
Pod služebníkem, když kraluje, a bláznem, když se nasytí chleba;
23
Pod omrzalou, když se vdá, a děvkou, když dědičkou bývá paní své.
24
Ètyry tyto věci jsou malé na zemi, a však jsou moudřejší nad mudrce:
25
Mravenci, lid nesilný, kteříž však připravují v létě pokrm svůj;
26
Králíkové, lid nesilný, kteříž však stavějí v skále dům svůj;
27
Krále nemají kobylky, a však vycházejí po houfích všecky;
28
Pavouk rukama dělá, a bývá na palácích královských.
29
Tři tyto věci udatně vykračují, anobrž čtyry, kteréž zmužile chodí:
30
Lev nejsilnější mezi zvířaty, kterýž neustupuje před žádným;
31
Přepásaný na bedrách kůň neb kozel, a král, proti němuž žádný nepovstává.
32
Jestliže jsi bláznil, vynášeje se, a myslil-lis zle, ruku na ústa polož.
33
Kdo tluče smetanu, stlouká máslo, a stiskání nosu vyvodí krev, tak popouzení k hněvu vyvodí svár.