Comparer
Psalmii 10
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 10
1
De ce stai departe, DOAMNE? De ce te ascunzi în timpuri de necaz?
2
Cel stricat, în mândria lui, persecută pe sărac, să fie ei prinși în planurile pe care și le-au închipuit.
3
Fiindcă cel stricat se fălește cu dorința inimii lui și binecuvântează pe cel lacom, pe care DOMNUL îl detestă.
4
Cel stricat, prin mândria înfățișării sale, refuză să caute pe Dumnezeu; Dumnezeu nu este în toate gândurile sale.
5
Căile lui sunt întotdeauna apăsătoare; judecățile tale sunt cu mult deasupra și în afara vederii lui; cât despre toți dușmanii lui, el pufnește către ei.
6
A spus în inima lui: Nu mă voi clătina, pentru că niciodată nu voi fi în restriște.
7
Gura lui este plină de blestem și înșelăciune și fraudă; sub limba lui este ticăloșie și deșertăciune.
8
El șade în locurile de pândă ale satelor, în locurile tainice îl ucide pe cel nevinovat; ochii săi sunt ațintiți pe ascuns împotriva celui sărac.
9
Stă la pândă în taină, ca un leu în vizuina lui; stă la pândă să prindă pe sărac; îl prinde pe sărac după ce îl conduce în plasa lui.
10
Se tupilează și se umilește, ca cel sărac să cadă prin puternicii lui.
11
El a spus în inima lui: Dumnezeu a uitat, își ascunde fața, niciodată nu va vedea aceasta.
12
Ridică-te DOAMNE; ridică-ți mâna Dumnezeule, nu uita pe cei umili.
13
Pentru ce disprețuiește cel stricat pe Dumnezeu? El a spus în inima lui: Nu îmi vei cere socoteală.
14
Ai văzut aceasta, fiindcă privești ticăloșie și ciudă pentru a răsplăti cu mâna ta; cel sărac ți se încredințează, tu ești ajutorul celui fără tată.
15
Frânge brațul celui stricat și pe cel rău, caută stricăciunea lui până nu o găsești deloc.
16
DOMNUL este Împărat pentru totdeauna și întotdeauna; păgânii au pierit din țara lui.
17
DOAMNE, tu ai auzit dorința celor umili, vei pregăti inima lor, vei face urechea ta să audă,
18
Pentru a judeca pe cel fără tată și pe cel oprimat, ca omul de pe pământ să nu mai oprime.
Žalmy
Chapitre 10
1
Proč, ó Hospodine, stojíš zdaleka, a skrýváš se v čas ssoužení?
2
Z pychu bezbožník protivenství činí chudému. Ó by jati byli v zlých radách, kteréž vymýšlejí.
3
Neboť se honosí bezbožník v líbostech života svého, a lakomý sobě pochlebuje, a Hospodina popouzí.
4
Bezbožník pro pýchu, kterouž na sobě prokazuje, nedbá na nic; všecka myšlení jeho jsou, že není Boha.
5
Dobře mu se daří na cestách jeho všelikého času, soudové tvoji vzdáleni jsou od něho, i na všecky nepřátely své fouká,
6
Říkaje v srdci svém: Nepohnuť se od národu až do pronárodu, nebo nebojím se zlého.
7
Ústa jeho plná jsou zlořečenství, i chytrosti a lsti; pod jazykem jeho trápení a starost.
8
Sedí v zálohách ve vsech a v skrýších, aby zamordoval nevinného; očima svýma po chudém špehuje.
9
Èíhá v skrytě jako lev v jeskyni své, číhá, aby pochytil chudého, uchvacujeť jej, a táhne pod sítku svou.
10
Připadá a stuluje se, dokudž by nevpadlo v silné pazoury jeho shromáždění chudých.
11
Říká v srdci svém: Zapomenulť jest Bůh silný, skryl tvář svou, nepohledíť na věky.
12
Povstaniž, Hospodine Bože silný, vznes ruku svou, nezapomínejž se nad chudými.
13
Proč má bezbožník Boha popouzeti, říkaje v srdci svém, že toho vyhledávati nebudeš?
14
Díváš se do času, nebo ty nátisk a bolest spatřuješ, abys jim odplatil rukou svou; na tebeť se spouští chudý, sirotku ty jsi spomocník.
15
Potři rámě bezbožného, a vyhledej nepravosti zlostného, tak aby neostál.
16
Hospodin jest králem věčných věků, národové z země své hynou.
17
Žádost ponížených vyslýcháš, Hospodine, utvrzuješ srdce jejich, ucha svého k nim nakloňuješ,
18
Abys soud činil sirotku a ssouženému, tak aby jich nessužoval více člověk bídný a zemský.