Comparer
Psalmii 107
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 107
1
Aduceți mulțumiri DOMNULUI, pentru că este bun, că a lui milă dăinuiește pentru totdeauna.
2
Așa să spună cei răscumpărați ai DOMNULUI, pe care el i-a răscumpărat din mâna dușmanului;
3
Și i-a adunat din țări, de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi.
4
Ei au rătăcit în pustie pe o cale neumblată, nu au găsit nicio cetate în care să locuiască.
5
Înfometați și însetați, sufletul lor a leșinat în ei.
6
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a eliberat din strâmtorările lor.
7
Și i-a condus pe drumul drept, ca să meargă la o cetate de locuit.
8
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
9
Căci el satură sufletul care tânjește și umple sufletul flămând cu bunătate.
10
Cei care șed în întuneric și în umbra morții sunt legați în nenorocire și în fier,
11
Pentru că s-au răzvrătit împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au disprețuit sfatul celui Preaînalt;
12
De aceea le-a umilit inima cu muncă; au căzut și nu a fost nimeni să îi ajute.
13
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a salvat din strâmtorările lor.
14
I-a adus din întuneric și din umbra morții și a rupt legăturile lor în bucăți.
15
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
16
Căci el a frânt porțile de aramă și a tăiat zăvoarele de fier în bucăți.
17
Nebunii, din cauza fărădelegii lor și din cauza nelegiuirilor lor, sunt nenorociți.
18
Sufletul lor detestă tot felul de mâncare și se apropie de porțile morții.
19
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi salvează din strâmtorările lor.
20
A trimis cuvântul lui și i-a vindecat și i-a eliberat din nimicirile lor.
21
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
22
Să aducă sacrificii de mulțumiri și să vestească lucrările lui cu bucurie.
23
Cei ce coboară la mare în corăbii, care fac comerț pe ape mari,
24
Aceștia văd lucrările DOMNULUI și minunile lui în adânc.
25
Pentru că el poruncește și ridică vântul furtunos, care înalță valurile mării.
26
Se ridică spre cer, coboară din nou spre adâncuri, sufletul lor se topește din cauza tulburării.
27
Ei se clatină încoace și încolo și șovăie ca un om beat și sunt la capătul înțelepciunii lor.
28
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi scoate din strâmtorările lor.
29
El furtuna o face liniște, așa că valurile ei se alină.
30
Atunci ei se veselesc că s-au liniștit, iar el îi conduce la limanul lor dorit.
31
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
32
Să îl înalțe în adunarea poporului și să îl laude în sfatul bătrânilor.
33
El preface râurile în pustie și izvoarele de apă în uscăciune;
34
Un pământ roditor îl preface în pământ sterp, pentru stricăciunea celor ce locuiesc în el.
35
El schimbă pustia în apă stătătoare și pământul uscat în izvoare de apă.
36
Și acolo face pe cei flămânzi să locuiască, pentru ca ei să zidească o cetate de locuit,
37
Și să semene câmpuri și să sădească vii, care să aducă roadele venitului.
38
El de asemenea îi binecuvântează, astfel că se înmulțesc foarte mult; și nu lasă vitele lor să se împuțineze.
39
Din nou, ei sunt împuținați și înjosiți prin oprimare, nenorocire și întristare.
40
El varsă dispreț peste prinți și îi face să rătăcească în pustie, unde nu este nicio cale.
41
Totuși din nenorocire el așază pe cel sărac în înalt și îi face familii ca o turmă.
42
Cei drepți vor vedea aceasta și se vor bucura și toată nelegiuirea își va închide gura.
43
Oricine este înțelept și va lua seama la aceste lucruri, aceia vor înțelege bunătatea iubitoare a DOMNULUI.
Žalmy
Chapitre 107
1
Oslavujte Hospodina, nebo jest dobrý, nebo na věky milosrdenství jeho.
2
Nechť o tom vypravují ti, kteříž jsou vykoupeni skrze Hospodina, jak je on vykoupil z ruky těch, kteříž je ssužovali,
3
A shromáždil je z zemí, od východu a od západu, od půlnoci i od moře.
4
Bloudili po poušti, po cestách pustých, města k přebývání nenacházejíce.
5
Hladovití a žízniví byli, až v nich svadla duše jejich.
6
Když volali k Hospodinu v ssoužení svém, z úzkostí jejich vytrhl je,
7
A vedl je po cestě přímé, aby přišli do města k bydlení.
8
Nechať oslavují před Hospodinem milosrdenství jeho, a divné skutky jeho před syny lidskými,
9
Poněvadž napájí duši žíznivou, a duši hladovitou naplňuje dobrými věcmi.
10
Kteříž sedí ve tmě a v stínu smrti, sevříni jsouce bídou i železy,
11
Protože odporni byli řečem Boha silného, a radou Nejvyššího pohrdli.
12
Pročež ponížil bídou srdce jejich, padli, a nebylo pomocníka.
13
Když volají k Hospodinu v ssoužení svém, z úzkostí je vysvobozuje.
14
Vyvodí je z temností a stínu smrti, a svazky jejich trhá.
15
Nechať oslavují před Hospodinem milosrdenství jeho, a divné skutky jeho před syny lidskými,
16
Poněvadž láme brány měděné, a závory železné posekává.
17
Blázni pro cestu převrácenosti své, a pro nepravosti své v trápení bývají.
18
Oškliví se jim všeliký pokrm, až se i k branám smrti přibližují.
19
Když volají k Hospodinu v ssoužení svém, z úzkostí jejich je vysvobozuje.
20
Posílá slovo své, a uzdravuje je, a vysvobozuje je z hrobu.
21
Nechať oslavují před Hospodinem milosrdenství jeho, a divné skutky jeho před syny lidskými,
22
A obětujíce oběti chvály, ať vypravují skutky jeho s prozpěvováním.
23
Kteří se plaví po moři na lodech, pracujíce na velikých vodách,
24
Tiť vídají skutky Hospodinovy, a divy jeho v hlubokosti.
25
Jakž jen dí, hned se strhne vítr bouřlivý, a dme vlny mořské.
26
Vznášejí se k nebi, sstupují do propasti, duše jejich v nebezpečenství rozplývá se.
27
Motají se a nakloňují jako opilý, a všecko umění jejich mizí.
28
Když volají k Hospodinu v ssoužení svém, z úzkostí jejich je vysvobozuje.
29
Proměňuje bouři v utišení, tak že umlkne vlnobití jejich.
30
I veselí se, že utichlo; a tak přivodí je k břehu žádostivému.
31
Nechať oslavují před Hospodinem milosrdenství jeho, a divné skutky jeho před syny lidskými.
32
Nechť ho vyvyšují v shromáždění lidu, a v radě starců chválí jej.
33
Obrací řeky v poušť, a prameny vod v suchost,
34
Zemi úrodnou v slatinnou, pro zlost obyvatelů jejích.
35
Pustiny obrací v jezera, a zemi vyprahlou v prameny vod.
36
I osazuje na ní hladovité, aby stavěli města k bydlení.
37
Kteříž osívají pole, a dělají vinice, a shromažďují sobě užitek úrody.
38
Takť on jim žehná, že se rozmnožují velmi, a dobytka jejich neumenšuje.
39
A někdy pak umenšeni a sníženi bývají ukrutenstvím, bídou a truchlostí,
40
Když vylévá pohrdání na knížata, dopouštěje, aby bloudili po poušti bezcestné.
41
Onť vyzdvihuje nuzného z trápení, a rozmnožuje rodinu jako stádo.
42
Nechť to spatřují upřímí, a rozveselí se, ale všeliká nepravost ať zacpá ústa svá.
43
Ale kdo jest tak moudrý, aby toho šetřil, a vyrozumíval mnohému milosrdenství Hospodinovu?