Comparer
Psalmii 109
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 109
1
Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
2
Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
3
M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
4
Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
5
Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
6
Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
7
Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
8
Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
9
Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
10
Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
11
Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
12
Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
13
Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
14
Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
15
Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
16
Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
17
Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
18
Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
19
Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
20
Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
21
Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
22
Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
23
Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
24
Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
25
Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
26
Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
27
Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
28
Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
29
Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
30
Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
31
Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
Žalmy
Chapitre 109
1
Přednímu zpěváku, žalm Davidův. Ó Bože chvály mé, nečiň se neslyše.
2
Nebo ústa nešlechetného a ústa lstivá proti mně se otevřela, mluvili proti mně jazykem lživým.
3
A slovy jizlivými osočili mne, válčí proti mně beze vší příčiny.
4
Protivili mi se za mé milování, ješto jsem se za ně modlíval.
5
Odplacují se mi zlým za dobré, a nenávistí za milování mé.
6
Postav nad ním bezbožníka, a protivník ať mu stojí po pravici.
7
Když před soudem stane, ať zůstane za nešlechetného, a prosba jeho budiž jemu k hříchu.
8
Budiž dnů jeho málo, a úřad jeho vezmi jiný.
9
Buďtež děti jeho sirotci, a žena jeho vdovou.
10
Buďtež běhouni a tuláci synové jeho, žebřete, vyhnáni jsouce z poustek svých.
11
Přitáhni k sobě lichevník všecko, cožkoli má, a úsilé jeho rozchvátejte cizí.
12
Nebudiž, kdo by mu chtěl milosrdenství prokázati, aniž buď, kdo by se smiloval nad sirotky jeho.
13
Potomci jeho z kořen vyťati buďte, v druhém kolenu vyhlazeno buď jméno jejich.
14
Přijdiž na pamět nepravost předků jeho před Hospodinem, a hřích matky jeho nebuď shlazen.
15
Buďtež před Hospodinem ustavičně, až by vyhladil z země památku jejich,
16
Proto že nepamatoval, aby činil milosrdenství, ale protivenství činil člověku chudému a nuznému a sevřenému bolestí srdce, aby jej zamordoval.
17
Poněvadž miloval zlořečení, nechať přijde na něj; neměl líbosti v požehnání, nechať se vzdálí od něho.
18
A tak budiž oblečen v zlořečenství jako v svůj oděv, a ať vejde do vnitřností jeho jako voda, a jako olej do kostí jeho.
19
Budiž jemu to jako plášť k přiodívání, a jako pás k ustavičnému opasování.
20
Taková mzda přijdiž mým protivníkům od Hospodina, a mluvícím zlé věci proti duši mé.
21
Ty pak, Hospodine Pane, nalož se mnou laskavě pro jméno své, nebo dobré jest milosrdenství tvé; vytrhni mne.
22
Jsemť zajisté chudý a nuzný, a srdce mé raněno jest u vnitřnostech mých.
23
Jako stín, když se nachyluje, ucházeti musím; honí se za mnou jako za kobylkou.
24
Kolena má klesají postem, a tělo mé vyschlo z tučnosti.
25
Nadto jsem jim za posměch; když mne uhlédají, potřásají hlavami svými.
26
Spomoz mi, ó Hospodine Bože můj, zachovej mne podlé milosrdenství svého,
27
Tak aby poznati mohli, že jest to ruka tvá, a že jsi ty, Hospodine, učinil to.
28
Nechť oni jakkoli zlořečí, ty dobrořeč; kteříž povstali, nechť se zastydí, aby se veselil služebník tvůj.
29
Buďtež oblečeni protivníci moji v zahanbení, a nechť se odějí jako pláštěm hanbou svou.
30
Slaviti budu Hospodina velice ústy svými, a u prostřed mnohých chváliti jej budu,
31
Proto že stojí po pravici nuznému, aby ho zachoval od těch, kteříž odsuzují život jeho.