Comparer
Psalmii 44
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 44
1
Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.
2
Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.
3
Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.
4
Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.
5
Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
6
Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.
7
Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.
8
Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. Selah.
9
Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.
10
Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.
11
Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.
12
Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.
13
Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.
14
Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.
15
Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,
16
Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.
17
Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.
18
Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,
19
Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.
20
Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,
21
Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
22
Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.
23
Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
24
De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?
25
Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.
26
Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.
Žalmy
Chapitre 44
1
Přednímu zpěváku z synů Chóre, vyučující.
2
Bože, ušima svýma slýchali jsme, a otcové naši vypravovali nám o skutcích, kteréž jsi činíval za dnů jejich, za dnů starodávních.
3
Tys sám rukou svou vyhnal pohany, a vštípil jsi je; potřel jsi lidi, a je jsi rozplodil.
4
Neboť jsou neopanovali země mečem svým, aniž jim rámě jejich spomohlo, ale pravice tvá a rámě tvé, a světlost oblíčeje tvého, proto že jsi je zamiloval.
5
Ty jsi sám král můj, ó Bože, udílejž hojného spasení Jákobova.
6
V toběť jsme protivníky naše potírali, a ve jménu tvém pošlapávali jsme povstávající proti nám.
7
Neboť jsem v lučišti svém naděje neskládal, aniž mne kdy obránil meč můj.
8
Ale ty jsi nás vysvobozoval od nepřátel našich, a kteříž nás nenávidí, ty jsi zahanboval.
9
A protož chválíme tě Boha na každý den, a jméno tvé ustavičně oslavujeme. Sélah.
10
Ale nyní jsi nás zahnal i zahanbil, a nevycházíš s vojsky našimi.
11
Obrátil jsi nás nazpět, a ti, kteříž nás nenávidí, rozchvátali mezi sebou jmění naše.
12
Oddal jsi nás, jako ovce k snědení, i mezi pohany rozptýlil jsi nás.
13
Prodal jsi lid svůj bez peněz, a nenadsadils mzdy jejich.
14
Vydal jsi nás k utrhání sousedům našim, ku posměchu a ku potupě těm, kteříž jsou vůkol nás.
15
Uvedl jsi nás v přísloví mezi národy, a mezi lidmi, aby nad námi hlavou zmítáno bylo.
16
Na každý den styděti se musím, a hanba tváři mé přikrývá mne,
17
A to z příčiny řeči utrhajícího a hanějícího, z příčiny nepřítele a vymstívajícího se.
18
Všecko to přišlo na nás, a však jsme se nezapomenuli na tě, aniž jsme zrušili smlouvy tvé.
19
Neobrátilo se nazpět srdce naše, aniž se uchýlil krok náš od stezky tvé,
20
Ačkoli jsi nás byl potřel na místě draků, a přikryl jsi nás stínem smrti.
21
Kdybychom se byli zapomenuli na jméno Boha svého, a pozdvihli rukou svých k bohu cizímu,
22
Zdaliž by toho Bůh byl nevyhledával? Nebo on zná skrytosti srdce.
23
Anobrž pro tebe mordováni býváme každého dne, jmíni jsme jako ovce k zabití oddané.
24
Procitiž, proč spíš, ó Pane? Probudiž se, a nezaháněj nás na věky.
25
I pročež tvář svou skrýváš, a zapomínáš se na trápení a ssoužení naše?
26
Nebotě se již sklonila až k prachu duše naše, přilnul k zemi život náš.
27
Povstaniž k našemu spomožení, a vykup nás pro své milosrdenství.