Comparer
Psalmii 49
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 49
1
Ascultați aceasta toate popoarele; deschideți urechea toți locuitorii lumii,
2
Deopotrivă cei de rând și cei înălțați, bogați și săraci împreună.
3
Gura mea va vorbi despre înțelepciune și meditația inimii mele va fi cu pricepere.
4
Îmi voi apleca urechea la parabolă, voi deschide vorba mea adâncă pe harpă.
5
Pentru ce m-aș teme în zilele răului, când nelegiuirea călcâielor mele mă va înconjura?
6
Cei ce se încred în averea lor și se fălesc cu mulțimea bogățiilor lor;
7
Nimeni nu poate în niciun fel răscumpăra pe fratele său, nici să dea lui Dumnezeu răscumpărare pentru el,
8
(Fiindcă răscumpărarea sufletului lor este prețioasă și încetează pentru totdeauna),
9
Ca totuși să trăiască pentru totdeauna și să nu vadă putrezire.
10
Pentru că el vede că oameni înțelepți mor, la fel prostul și neghiobul pier și își lasă averea altora.
11
Gândul lor lăuntric este că le vor dăinui casele pentru totdeauna și locuințele lor din generație în generație; își numesc pământurile după numele lor.
12
Cu toate acestea omul onorat nu dăinuiește, este ca animalele care pier.
13
Această cale a lor este nebunia lor, totuși posteritatea lor le aprobă spusele. Selah.
14
Sunt puși în mormânt ca oile; moartea se va hrăni din ei; și cei integri vor domni asupra lor dimineața; și frumusețea lor se va mistui în mormântul care este locuința lor.
15
Dar Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu din puterea mormântului, căci el mă va primi. Selah.
16
Nu te teme când cineva se îmbogățește, când crește gloria casei sale;
17
Căci nu va duce nimic cu el când moare, gloria sa nu va coborî după el.
18
Deși în timp ce a trăit și-a binecuvântat sufletul, și oamenii te vor lăuda când îți faci bine,
19
El va merge la generația părinților săi; ei nu vor vedea niciodată lumină.
20
Omul în onoare și fără înțelegere este ca animalele care pier.
Žalmy
Chapitre 49
1
Přednímu kantoru z synů Chóre, žalm.
2
Slyšte to všickni národové, pozorujte všickni obyvatelé zemští.
3
Tak z lidu obecného, jako z povýšených, tak bohatý, jako chudý.
4
Ústa má mluviti budou moudrost, a přemyšlování srdce mého rozumnost.
5
Nakloním k přísloví ucha svého, a při harfě vykládati budu přípovídku svou.
6
I proč se báti mám ve dnech zlých, aby nepravost těch, kteříž mi na paty šlapají, mne obklíčiti měla?
7
Kteříž doufají v svá zboží, a množstvím bohatství svého se chlubí.
8
Žádný bratra svého nijakž vykoupiti nemůže, ani Bohu za něj dáti mzdy vyplacení,
9
(Neboť by velmi drahé musilo býti vyplacení duše jejich, protož nedovedeť toho na věky),
10
Aby živ byl věčně, a neviděl porušení.
11
Nebo se vídá, že i moudří umírají, blázen a hovadný člověk zaroveň hynou, zboží svého i cizím zanechávajíce.
12
Myšlení jejich jest, že domové jejich věční jsou, a příbytkové jejich od národu do pronárodu; pročež je po krajinách nazývají jmény svými.
13
Ale člověk v slávě netrvá, jsa podobný hovadům, kteráž hynou.
14
Taková snažnost jejich jest bláznovstvím při nich, však potomci jejich ústy svými to schvalují. Sélah.
15
Jako hovada v pekle skladeni budou, smrt je žráti bude, ale upřímí panovati budou nad nimi v jitře; způsob pak oněchno aby zvetšel, z příbytku svého octnou se v hrobě.
16
Ale Bůh vykoupí duši mou z moci pekla, když mne přijme. Sélah.
17
Neboj se, když by někdo zbohatl, a když by se rozmnožila sláva domu jeho.
18
Při smrti zajisté ničeho nevezme, aniž sstoupí za ním sláva jeho.
19
Ačťkoli duši své, pokudž jest živ, lahodí; k tomu chválí jej i jiní, když sobě čistě povoluje:
20
A však musí se odebrati za věkem otců svých, a na věky světla neuzří.
21
Summou: Èlověk jsa ve cti, neusrozumí-li sobě, bývá učiněn podobný hovadům, kteráž hynou.