Comparer
Psalmii 73
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Psalmii
Chapitre 73
1
Cu adevărat Dumnezeu este bun cu Israel, cu cei cu inimă curată.
2
Dar cât despre mine, picioarele mele aproape m-au lăsat, pașii mei aproape au alunecat.
3
Căci am fost invidios pe cei nebuni, când am văzut prosperitatea celor stricați.
4
Căci nu sunt legături în moartea lor, ci tăria lor este fermă.
5
Ei nu sunt în necaz ca alți oameni, nici nu sunt loviți cu plăgi ca alți oameni.
6
De aceea mândria îi înconjoară ca un lanț; violența îi acoperă ca o haină.
7
Ochii lor se bulbucă cu grăsime; au mai mult decât inima și-ar dori.
8
Sunt corupți și vorbesc stricat despre oprimare, vorbesc trufaș.
9
Își înalță gura împotriva cerurilor și limba lor cutreieră pământul.
10
De aceea poporul lui se întoarce aici; și apele plinătății le sunt stoarse.
11
Și ei spun: Cum știe Dumnezeu? Și este cunoaștere în cel Preaînalt?
12
Iată, aceștia sunt neevlavioșii, care prosperă în lume; ei cresc în bogății.
13
Într-adevăr, mi-am curățat inima în zadar și mi-am spălat mâinile în nevinovăție.
14
Căci, cât era ziua de lungă am fost lovit cu plăgi și pedepsit în fiecare dimineață.
15
Dacă spun: Voi vorbi astfel; iată, aș ofensa generația copiilor tăi.
16
Când m-am gândit să înțeleg aceasta, a fost prea dureros pentru mine,
17
Până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu: atunci am înțeles sfârșitul lor.
18
Cu siguranță i-ai pus în locuri alunecoase; i-ai trântit în nimicire.
19
Cum sunt ei duși la pustiire, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți cu terori.
20
Ca un vis când cineva se trezește, astfel, Doamne, când te trezești, vei disprețui chipul lor.
21
Astfel inima mea a fost mâhnită și am fost înțepat în rărunchii mei.
22
Așa neghiob eram și ignorant; eram ca un dobitoc înaintea ta.
23
Cu toate acestea sunt neîncetat cu tine; tu m-ai ținut de mâna mea dreaptă.
24
Mă vei călăuzi cu sfatul tău și după aceea mă vei primi în glorie.
25
Pe cine am eu în cer decât pe tine? Și afară de tine nu este nimeni pe pământ pe care să îl doresc.
26
Carnea mea și inima mea eșuează, dar Dumnezeu este tăria inimii mele și porția mea pentru totdeauna.
27
Căci, iată, cei ce sunt departe de tine vor pieri; ai nimicit pe toți cei ce merg de la tine, curvind.
28
Dar este bine pentru mine să mă apropii de Dumnezeu; mi-am pus încrederea în Domnul DUMNEZEU, ca să vestesc toate lucrările tale.
Žalmy
Chapitre 73
1
Žalm Azafovi. Jistě žeť jest Bůh dobrý Izraelovi, těm, kteříž jsou čistého srdce.
2
Ale nohy mé téměř se byly ušinuly, o málo, že by byli sklouzli krokové moji,
3
Když jsem horlil proti bláznivým, vida štěstí nešlechetných.
4
Nebo nebývají vázáni až k smrti, ale zůstává v cele síla jejich.
5
V práci lidské nejsou, a s lidmi trestáni nebývají.
6
Protož otočeni jsou pýchou jako halží, a ukrutností jako rouchem ozdobným přiodíni.
7
Vysedlo tukem oko jejich; majíce hojnost nad pomyšlení srdce,
8
Rozpustilí jsou, a mluví zlostně, o nátisku velmi pyšně mluví.
9
Stavějí proti nebi ústa svá, a jazyk jejich po zemi se vozí.
10
A protož na to přichází lid jeho, když se jim vody až do vrchu nalívá,
11
Že říkají: Jakť má o tom věděti Bůh silný? Aneb zdaž jest to známé Nejvyššímu?
12
Nebo aj, ti bezbožní jsouce, mají pokoj v světě, a dosahují zboží.
13
Nadarmo tedy v čistotě chovám srdce své, a v nevinnosti ruce své umývám.
14
Poněvadž každý den trestán bývám, a kázeň přichází na mne každého jitra.
15
Řeknu-li: Vypravovati budu věci takové, hle, rodina synů tvých dí, že jsem jim křiv.
16
Chtěl jsem to rozumem vystihnouti, ale vidělo mi se pracno.
17
Až jsem všel do svatyní Boha silného, tu jsem srozuměl poslední věci jejich.
18
Jistě že jsi je na místech plzkých postavil, a uvržeš je v spustliny.
19
Aj, jakť přicházejí na spuštění jako v okamžení! Mizejí a hynou hrůzami,
20
Jako snové tomu, kdož procítí; Pane, když je probudíš, obraz ten jejich za nic položíš.
21
Když zhořklo srdce mé, a ledví má bodena byla,
22
Nesmyslný jsem byl, aniž jsem co znal, jako hovádko byl jsem před tebou.
23
A však vždycky jsem byl s tebou, nebo jsi mne ujal za mou pravici.
24
Podlé rady své veď mne, a potom v slávu přijmeš mne.
25
Kohož bych měl na nebi? A mimo tebe v žádném líbosti nemám na zemi.
26
Ač tělo i srdce mé hyne, skála srdce mého, a díl můj Bůh jest na věky.
27
Nebo aj, ti, kteříž se vzdalují tebe, zahynou; vytínáš ty, kteříž cizoloží odcházením od tebe.
28
Ale mně nejlépe jest přídržeti se Boha; pročež skládám v Panovníku Hospodinu doufání své, abych vypravoval všecky skutky jeho.