Comparer
Titus 3
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Titus
Chapitre 3
1
Adu-le aminte să fie supuși principatelor și autorităților, să asculte de magistrați, să fie gata pentru fiecare lucrare bună,
2
Să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie arțăgoși, ci blânzi, arătând toată blândețea tuturor oamenilor.
3
Fiindcă și noi am fost odinioară neînțelepți, neascultători, înșelați, servind diverselor pofte și plăceri, trăind în răutate și invidie, plini de ură și urându-ne unii pe alții.
4
Dar după ce s-a arătat bunătatea și dragostea pentru oameni a lui Dumnezeu, Salvatorul nostru,
5
Nu prin faptele dreptății pe care noi le-am făcut, ci conform milei sale el ne-a salvat, prin spălarea regenerării și înnoirea Duhului Sfânt,
6
Pe care l-a turnat abundent peste noi prin Isus Cristos, Salvatorul nostru,
7
Pentru ca, fiind declarați drepți prin harul său, să fim făcuți moștenitori conform cu speranța vieții eterne.
8
Acesta este un cuvânt de încredere, și aceste lucruri voiesc să le susții cu tărie, pentru ca toți cei care au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să practice fapte bune. Acestea sunt bune și de folos oamenilor.
9
Dar evită întrebări nebunești și genealogii și certuri și lupte despre lege, fiindcă sunt nefolositoare și deșarte.
10
Pe omul eretic, după prima și a doua avertizare, respinge-l,
11
Știind că cel ce este astfel, este pervertit și păcătuiește, condamnându-se pe el însuși.
12
Când voi trimite pe Artema la tine, sau pe Tihic, străduiește-te să vii la mine la Nicopole, fiindcă am hotărât să iernez acolo.
13
Adu-l pe Zena, avocatul, și pe Apolo, îngrijindu-te ca în călătoria lor să nu le lipsească nimic.
14
Și să învețe și ai noștri să practice fapte bune pentru folosințele necesare, pentru a nu fi fără rod.
15
Toți cei ce sunt cu mine te salută. Salută pe cei ce ne iubesc în credință. Harul fie cu voi toți. Amin.
Titovi
Chapitre 3
1
Napomínej jich, ať jsou knížatům a mocnostem poddáni, jich poslušni, a ať jsou k každému skutku dobrému hotovi.
2
Žádnému ať se nerouhají, nejsou svárliví, ale přívětiví, dokazujíce všeliké tichosti ke všem lidem.
3
Byliť jsme zajisté i my někdy nesmyslní, tvrdošijní, bloudící, sloužíce žádostem a rozkošem rozličným, v zlosti a v závisti bydlíce, ohyzdní, vespolek se nenávidíce.
4
Ale když se zjevila dobrota a láska k lidem Spasitele našeho Boha,
5
Ne z skutků spravedlnosti, kteréž bychom my činili, ale podle milosrdenství svého spasil nás, skrze obmytí druhého narození, a obnovení Ducha svatého,
6
Kteréhož vylil na nás hojně, skrze Jezukrista Spasitele našeho,
7
Abychom, ospravedlněni jsouce milostí jeho, byli dědicové v naději života věčného.
8
Věrnáť jest řeč tato, a chciť, abys těch věcí potvrzoval, ať se snaží v dobrých skutcích předčiti všickni, kteříž uvěřili Bohu. A toť jsou ty věci dobré, i lidem užitečné.
9
Nemoudré pak otázky, a vyčítání rodů, a sváry, a hádky o věci zákonní zastavuj; nebť jsou neužitečné a marné.
10
Èlověka kacíře po jednom neb druhém napomínání vyvrz,
11
Věda, že takový jest převrácený, a hřeší, svým vlastním soudem jsa odsouzen.
12
Když pošli k tobě Artemana aneb Tychika, snaž se přijíti ke mně do Nikopolim; neb jsem umínil tu přes zimu pobýti.
13
Zéna, učeného v Zákoně, a Apollo s pilností vyprovoď, ať v ničemž nemají nedostatku.
14
A nechažť se také učí i naši v dobrých skutcích předčiti, a zvláště, kdež jsou toho potřeby, aby nebyli neužiteční.
15
Pozdravují tě, kteříž jsou se mnou, všickni. Pozdraviž těch, kteříž nás milují u víře. Milost Boží budiž se všemi vámi. Amen. K Titovi, kterýž první biskup církve Kretenské skrze vzkládání rukou zřízen byl, psán z Nikopoli města Macedonského.