Comparer
Judecătorii 9
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Judecătorii
Chapitre 9
1
Și Abimelec, fiul lui Ierubaal, a mers la Sihem, la frații mamei sale, și a vorbit îndeaproape cu ei și cu toată familia casei tatălui mamei sale, spunând:
2
Vorbiți, vă rog, în auzul tuturor bărbaților din Sihem: Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi toți fiii lui Ierubaal care sunt șaptezeci de persoane, sau să stăpânească peste voi unul singur? Amintiți-vă de asemenea că eu sunt osul vostru și carnea voastră.
3
Și frații mamei sale au vorbit toate aceste cuvinte despre el, în urechile tuturor bărbaților din Sihem; și inima lor s-a plecat spre a-l urma pe Abimelec, pentru că au spus: El este fratele nostru.
4
Și i-au dat șaptezeci de arginți din casa lui Baal-Berit, cu care Abimelec a angajat persoane fără căpătâi și ușuratice, care l-au urmat.
5
Și a mers la casa tatălui său, la Ofra, și a ucis, pe o singură piatră, pe frații săi, pe fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni; și a rămas numai Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, pentru că s-a ascuns.
6
Și toți bărbații din Sihem și toată casa lui Milo s-au adunat și au mers și l-au făcut împărat pe Abimelec la câmpia stâlpului care era în Sihem.
7
Și când i-au spus lui Iotam, el a mers și a stat pe vârful muntelui Garizim și și-a înălțat vocea și a strigat și le-a spus: Dați-mi ascultare, voi bărbați din Sihem, ca și Dumnezeu să vă dea ascultare.
8
Copacii au mers odată să ungă un împărat peste ei; și au spus măslinului: Domnește peste noi.
9
Dar măslinul le-a spus: Să îmi las eu grăsimea mea, cu care, prin mine, ei onorează pe Dumnezeu și pe om și să mă duc să fiu înălțat peste copaci?
10
Și copacii au spus smochinului: Vino tu și domnește peste noi.
11
Dar smochinul le-a spus: Să îmi las eu dulceața mea și rodul meu bun și să mă duc să fiu înălțat peste copaci?
12
Atunci copacii au spus viței: Vino tu și domnește peste noi.
13
Și vița le-a spus: Să îmi las eu vinul meu, care înveselește pe Dumnezeu și pe om și să mă duc să fiu înălțată peste copaci?
14
Atunci toți copacii au spus tufei de spini: Vino tu și domnește peste noi.
15
Iar tufa de spini a spus copacilor: Dacă într-adevăr mă ungeți împărat peste voi, veniți, puneți-vă încrederea în umbra mea, și dacă nu, să iasă foc din tufa de spini și să mistuie cedrii Libanului.
16
Și acum, dacă ați făcut aceasta cu adevăr și în sinceritate, în aceea că ați făcut împărat pe Abimelec și dacă v-ați purtat bine cu Ierubaal și cu casa lui și i-ați făcut conform meritului mâinilor lui;
17
(Pentru că tatăl meu a luptat pentru voi și și-a primejduit mult viața și v-a eliberat din mâna lui Madian;
18
Iar voi v-ați ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu și ați ucis pe fiii săi, șaptezeci de oameni, pe o singură piatră, și ați făcut pe Abimelec, fiul servitoarei sale, împărat peste bărbații din Sihem, pentru că el este fratele vostru);
19
Dacă așadar ați lucrat cu adevăr și în sinceritate cu Ierubaal și cu casa lui în această zi, atunci bucurați-vă în Abimelec și să se bucure și el în voi;
20
Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelec și să mistuie pe bărbații din Sihem și casa lui Bet-Milo; și să iasă foc din bărbații din Sihem și din casa lui Bet-Milo și să mistuie pe Abimelec.
21
Și Iotam a alergat și a fugit și a mers la Beer și a locuit acolo de frica lui Abimelec, fratele său.
22
După ce Abimelec a domnit peste Israel trei ani,
23
Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și bărbații din Sihem; și bărbații din Sihem s-au purtat cu perfidie cu Abimelec;
24
Pentru ca violența, făcută celor șaptezeci de fii ai lui Ierubaal și sângele lor, să vină asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, și asupra bărbaților din Sihem, care l-au ajutat în uciderea fraților săi.
25
Și bărbații din Sihem au pus pânditori pentru el pe vârfurile munților și au jefuit pe toți cei care treceau pe acea cale pe lângă ei; și i s-a spus lui Abimelec.
26
Și Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi și au trecut la Sihem, și bărbații din Sihem și-au pus încrederea în el.
27
Și au ieșit în câmpuri și le-au cules viile și au călcat strugurii și s-au veselit și au intrat în casa dumnezeului lor și au mâncat și au băut și au blestemat pe Abimelec.
28
Și Gaal, fiul lui Ebed, a spus: Cine este Abimelec și cine este Sihem, ca să îi servim? Nu este el fiul lui Ierubaal? Și Zebul, căpetenia sa? Serviți bărbaților lui Hamor, tatăl lui Sihem; pentru ce să îi servim lui?
29
De ar fi acest popor în mâna mea! Atunci aș îndepărta pe Abimelec. Și el i-a spus lui Abimelec: Înmulțește-ți armata și ieși afară.
30
Și după ce Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, mânia lui s-a aprins.
31
Și a trimis mesageri la Abimelec pe ascuns, spunând: Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații săi au venit la Sihem; și, iată, ei întăresc cetatea împotriva ta.
32
Acum de aceea ridică-te noaptea, tu și poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp;
33
Și va fi astfel: dimineața, imediat ce soarele a răsărit, să te scoli devreme și să te așezi asupra cetății; și, iată, el și poporul care este cu el, vor ieși împotriva ta, atunci le vei face după cum vei găsi de cuviință.
34
Și Abimelec s-a ridicat noaptea, el și tot poporul care era cu el, și s-au așezat la pândă împotriva Sihemului în patru cete.
35
Și Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății; iar Abimelec s-a ridicat, el și poporul care era cu el, de la pândă.
36
Și când Gaal a văzut poporul, i-a spus lui Zebul: Iată, coboară oameni din vârfurile munților. Și Zebul i-a spus: Tu vezi umbra munților de parcă ar fi oameni.
37
Și Gaal a vorbit din nou și a spus: Vezi acolo, coboară oameni prin mijlocul țării și o altă ceată vine pe la câmpia lui Monenim.
38
Atunci Zebul i-a spus: Unde este acum gura ta, cu care ai zis: Cine este Abimelec, de ar trebui să îi servim? Nu este acesta poporul pe care l-ai disprețuit? Ieși acum, te rog, și luptă cu ei.
39
Și Gaal a ieșit înaintea bărbaților din Sihem și a luptat cu Abimelec.
40
Și Abimelec l-a urmărit și el a fugit dinaintea lui și mulți au fost doborâți și răniți, până la intrarea porții.
41
Și Abimelec a locuit în Aruma; și Zebul a alungat pe Gaal și pe frații săi, ca să nu locuiască în Sihem.
42
Și a doua zi s-a întâmplat, că poporul a ieșit la câmp; și i-au spus lui Abimelec.
43
Și el a luat poporul și i-a împărțit în trei cete și s-a așezat la pândă în câmp și s-a uitat și, iată, poporul era ieșit din cetate; și s-a ridicat împotriva lor și i-a lovit.
44
Și Abimelec și ceata care era cu el s-au năpustit înainte și au stat la intrarea porții cetății, și celelalte două cete au alergat asupra tuturor celor care erau în câmpuri și i-au ucis.
45
Și Abimelec a luptat împotriva cetății toată ziua aceea; și a luat cetatea și a ucis poporul care era în ea și a dărâmat cetatea și a presărat-o cu sare.
46
Și după ce toți bărbații din turnul Sihemului au auzit, au intrat în turnul casei dumnezeului Berit.
47
Și i s-a spus lui Abimelec că s-au adunat toți bărbații turnului Sihemului.
48
Și Abimelec s-a urcat pe muntele Țalmon, el și tot poporul care era cu el, și Abimelec a luat un topor în mâna sa și a tăiat o ramură dintr-un copac și a luat-o și a pus-o pe umărul său și a spus poporului care era cu el: Ce m-ați văzut că fac, grăbiți-vă, să faceți ca mine.
49
Și tot poporul la fel și-a tăiat fiecare ramura lui și l-au urmat pe Abimelec și le-au pus la turn și au pus foc turnului peste ei, astfel încât au murit de asemenea toți oamenii turnului Sihemului, cam o mie de bărbați și de femei.
50
Atunci Abimelec a mers la Tebeț și a tăbărât împotriva Tebețului și l-a luat.
51
Dar acolo era un turn tare în interiorul cetății și acolo au fugit toți bărbații și femeile și toți cei din cetate și au încuiat ușile după ei și s-au urcat pe acoperișul turnului.
52
Și Abimelec a venit până la turn și a luptat împotriva lui și a atacat ușa turnului ca să o ardă cu foc.
53
Și o femeie a aruncat o bucată de piatră de moară pe capul lui Abimelec și aproape i-a zdrobit capul.
54
Atunci el a chemat în grabă pe tânărul care era purtătorul său de arme și i-a spus: Scoate-ți sabia și omoară-mă, ca să nu spună oamenii despre mine: O femeie l-a ucis. Și tânărul său l-a străpuns și el a murit.
55
Și când bărbații lui Israel au văzut că Abimelec a murit, s-au depărtat, fiecare la locul său.
56
Astfel Dumnezeu i-a întors răutatea lui Abimelec, pe care o făcuse tatălui său, ucigând pe cei șaptezeci de frați ai săi;
57
Și toată răutatea bărbaților din Sihem, Dumnezeu a întors-o asupra capetelor lor; și blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal, a venit asupra lor.
Judges
Chapitre 9
1
And Abimelech the son of Jerubbaal went to Shechem unto his mother’s brethren, and communed with them, and with all the family of the house of his mother’s father, saying,
2
Speak, I pray you, in the ears of all the men of Shechem, Whether is better for you, either that all the sons of Jerubbaal, which are threescore and ten persons, reign over you, or that one reign over you? remember also that I am your bone and your flesh.
3
And his mother’s brethren spake of him in the ears of all the men of Shechem all these words: and their hearts inclined to follow Abimelech; for they said, He is our brother.
4
And they gave him threescore and ten pieces of silver out of the house of Baal-berith, wherewith Abimelech hired vain and light persons, which followed him.
5
And he went unto his father’s house at Ophrah, and slew his brethren the sons of Jerubbaal, being threescore and ten persons, upon one stone: notwithstanding yet Jotham the youngest son of Jerubbaal was left; for he hid himself.
6
And all the men of Shechem gathered together, and all the house of Millo, and went, and made Abimelech king, by the plain of the pillar that was in Shechem.
7
¶ And when they told it to Jotham, he went and stood in the top of mount Gerizim, and lifted up his voice, and cried, and said unto them, Hearken unto me, ye men of Shechem, that God may hearken unto you.
8
The trees went forth on a time to anoint a king over them; and they said unto the olive tree, Reign thou over us.
9
But the olive tree said unto them, Should I leave my fatness, wherewith by me they honour God and man, and go to be promoted over the trees?
10
And the trees said to the fig tree, Come thou, and reign over us.
11
But the fig tree said unto them, Should I forsake my sweetness, and my good fruit, and go to be promoted over the trees?
12
Then said the trees unto the vine, Come thou, and reign over us.
13
And the vine said unto them, Should I leave my wine, which cheereth God and man, and go to be promoted over the trees?
14
Then said all the trees unto the bramble, Come thou, and reign over us.
15
And the bramble said unto the trees, If in truth ye anoint me king over you, then come and put your trust in my shadow: and if not, let fire come out of the bramble, and devour the cedars of Lebanon.
16
Now therefore, if ye have done truly and sincerely, in that ye have made Abimelech king, and if ye have dealt well with Jerubbaal and his house, and have done unto him according to the deserving of his hands;
17
(For my father fought for you, and adventured his life far, and delivered you out of the hand of Midian:
18
And ye are risen up against my father’s house this day, and have slain his sons, threescore and ten persons, upon one stone, and have made Abimelech, the son of his maidservant, king over the men of Shechem, because he is your brother;)
19
If ye then have dealt truly and sincerely with Jerubbaal and with his house this day, then rejoice ye in Abimelech, and let him also rejoice in you:
20
But if not, let fire come out from Abimelech, and devour the men of Shechem, and the house of Millo; and let fire come out from the men of Shechem, and from the house of Millo, and devour Abimelech.
21
And Jotham ran away, and fled, and went to Beer, and dwelt there, for fear of Abimelech his brother.
22
¶ When Abimelech had reigned three years over Israel,
23
Then God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem; and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech:
24
That the cruelty done to the threescore and ten sons of Jerubbaal might come, and their blood be laid upon Abimelech their brother, which slew them; and upon the men of Shechem, which aided him in the killing of his brethren.
25
And the men of Shechem set liers in wait for him in the top of the mountains, and they robbed all that came along that way by them: and it was told Abimelech.
26
And Gaal the son of Ebed came with his brethren, and went over to Shechem: and the men of Shechem put their confidence in him.
27
And they went out into the fields, and gathered their vineyards, and trode the grapes, and made merry, and went into the house of their god, and did eat and drink, and cursed Abimelech.
28
And Gaal the son of Ebed said, Who is Abimelech, and who is Shechem, that we should serve him? is not he the son of Jerubbaal? and Zebul his officer? serve the men of Hamor the father of Shechem: for why should we serve him?
29
And would to God this people were under my hand! then would I remove Abimelech. And he said to Abimelech, Increase thine army, and come out.
30
¶ And when Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, his anger was kindled.
31
And he sent messengers unto Abimelech privily, saying, Behold, Gaal the son of Ebed and his brethren be come to Shechem; and, behold, they fortify the city against thee.
32
Now therefore up by night, thou and the people that is with thee, and lie in wait in the field:
33
And it shall be, that in the morning, as soon as the sun is up, thou shalt rise early, and set upon the city: and, behold, when he and the people that is with him come out against thee, then mayest thou do to them as thou shalt find occasion.
34
¶ And Abimelech rose up, and all the people that were with him, by night, and they laid wait against Shechem in four companies.
35
And Gaal the son of Ebed went out, and stood in the entering of the gate of the city: and Abimelech rose up, and the people that were with him, from lying in wait.
36
And when Gaal saw the people, he said to Zebul, Behold, there come people down from the top of the mountains. And Zebul said unto him, Thou seest the shadow of the mountains as if they were men.
37
And Gaal spake again and said, See there come people down by the middle of the land, and another company come along by the plain of Meonenim.
38
Then said Zebul unto him, Where is now thy mouth, wherewith thou saidst, Who is Abimelech, that we should serve him? is not this the people that thou hast despised? go out, I pray now, and fight with them.
39
And Gaal went out before the men of Shechem, and fought with Abimelech.
40
And Abimelech chased him, and he fled before him, and many were overthrown and wounded, even unto the entering of the gate.
41
And Abimelech dwelt at Arumah: and Zebul thrust out Gaal and his brethren, that they should not dwell in Shechem.
42
And it came to pass on the morrow, that the people went out into the field; and they told Abimelech.
43
And he took the people, and divided them into three companies, and laid wait in the field, and looked, and, behold, the people were come forth out of the city; and he rose up against them, and smote them.
44
And Abimelech, and the company that was with him, rushed forward, and stood in the entering of the gate of the city: and the two other companies ran upon all the people that were in the fields, and slew them.
45
And Abimelech fought against the city all that day; and he took the city, and slew the people that was therein, and beat down the city, and sowed it with salt.
46
¶ And when all the men of the tower of Shechem heard that, they entered into an hold of the house of the god Berith.
47
And it was told Abimelech, that all the men of the tower of Shechem were gathered together.
48
And Abimelech gat him up to mount Zalmon, he and all the people that were with him; and Abimelech took an axe in his hand, and cut down a bough from the trees, and took it, and laid it on his shoulder, and said unto the people that were with him, What ye have seen me do, make haste, and do as I have done.
49
And all the people likewise cut down every man his bough, and followed Abimelech, and put them to the hold, and set the hold on fire upon them; so that all the men of the tower of Shechem died also, about a thousand men and women.
50
¶ Then went Abimelech to Thebez, and encamped against Thebez, and took it.
51
But there was a strong tower within the city, and thither fled all the men and women, and all they of the city, and shut it to them, and gat them up to the top of the tower.
52
And Abimelech came unto the tower, and fought against it, and went hard unto the door of the tower to burn it with fire.
53
And a certain woman cast a piece of a millstone upon Abimelech’s head, and all to brake his skull.
54
Then he called hastily unto the young man his armourbearer, and said unto him, Draw thy sword, and slay me, that men say not of me, A woman slew him. And his young man thrust him through, and he died.
55
And when the men of Israel saw that Abimelech was dead, they departed every man unto his place.
56
¶ Thus God rendered the wickedness of Abimelech, which he did unto his father, in slaying his seventy brethren:
57
And all the evil of the men of Shechem did God render upon their heads: and upon them came the curse of Jotham the son of Jerubbaal.