Comparer
Proverbe 1
Défilement liéLes deux colonnes défilent ensemble
Proverbe
Chapitre 1
1
Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
2
Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
3
Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
4
Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
5
Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
6
Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
7
Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
8
Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
9
Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
10
Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
11
Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
12
Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă;
13
Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
14
Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
15
Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
16
Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
17
Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18
Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
19
Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
20
Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
21
Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
22
Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
23
Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24
Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
25
Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
26
Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27
Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
28
Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29
Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
30
Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
31
De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
32
Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
33
Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
Proverbs
Chapitre 1
1
The proverbs of Solomon the son of David, king of Israel;
2
To know wisdom and instruction; to perceive the words of understanding;
3
To receive the instruction of wisdom, justice, and judgment, and equity;
4
To give subtilty to the simple, to the young man knowledge and discretion.
5
A wise man will hear, and will increase learning; and a man of understanding shall attain unto wise counsels:
6
To understand a proverb, and the interpretation; the words of the wise, and their dark sayings.
7
¶ The fear of the LORD is the beginning of knowledge: but fools despise wisdom and instruction.
8
My son, hear the instruction of thy father, and forsake not the law of thy mother:
9
For they shall be an ornament of grace unto thy head, and chains about thy neck.
10
¶ My son, if sinners entice thee, consent thou not.
11
If they say, Come with us, let us lay wait for blood, let us lurk privily for the innocent without cause:
12
Let us swallow them up alive as the grave; and whole, as those that go down into the pit:
13
We shall find all precious substance, we shall fill our houses with spoil:
14
Cast in thy lot among us; let us all have one purse:
15
My son, walk not thou in the way with them; refrain thy foot from their path:
16
For their feet run to evil, and make haste to shed blood.
17
Surely in vain the net is spread in the sight of any bird.
18
And they lay wait for their own blood; they lurk privily for their own lives.
19
So are the ways of every one that is greedy of gain; which taketh away the life of the owners thereof.
20
¶ Wisdom crieth without; she uttereth her voice in the streets:
21
She crieth in the chief place of concourse, in the openings of the gates: in the city she uttereth her words, saying,
22
How long, ye simple ones, will ye love simplicity? and the scorners delight in their scorning, and fools hate knowledge?
23
Turn you at my reproof: behold, I will pour out my spirit unto you, I will make known my words unto you.
24
¶ Because I have called, and ye refused; I have stretched out my hand, and no man regarded;
25
But ye have set at nought all my counsel, and would none of my reproof:
26
I also will laugh at your calamity; I will mock when your fear cometh;
27
When your fear cometh as desolation, and your destruction cometh as a whirlwind; when distress and anguish cometh upon you.
28
Then shall they call upon me, but I will not answer; they shall seek me early, but they shall not find me:
29
For that they hated knowledge, and did not choose the fear of the LORD:
30
They would none of my counsel: they despised all my reproof.
31
Therefore shall they eat of the fruit of their own way, and be filled with their own devices.
32
For the turning away of the simple shall slay them, and the prosperity of fools shall destroy them.
33
But whoso hearkeneth unto me shall dwell safely, and shall be quiet from fear of evil.