Comparar
2 Samuel 11
Rolagem vinculadaAs duas colunas rolam juntas
2 Samuel
Capítulo 11
1
Și s-a întâmplat, după terminarea anului, pe timpul când împărații ies la bătălie, că David a trimis pe Ioab și pe servitorii săi cu el și tot Israelul; și i-au nimicit pe fiii lui Amon și au asediat Raba. Dar David a rămas încă la Ierusalim.
2
Și s-a întâmplat, spre seară, că David s-a ridicat din patul său și s-a plimbat pe acoperișul casei împăratului; și de pe acoperiș a văzut o femeie spălându-se; și femeia era foarte frumoasă la vedere.
3
Și David a trimis și a cercetat despre femeie. Și unul a spus: Nu este aceasta Bat-Șeba, fiica lui Eliam, soția lui Urie hititul?
4
Și David a trimis mesageri și au luat-o; și ea a intrat la el și el s-a culcat cu ea; fiindcă ea era purificată de necurăția ei; și s-a întors acasă.
5
Și femeia a rămas însărcinată și a trimis să spună lui David și a zis: Sunt însărcinată.
6
Și David a trimis la Ioab, spunând: Trimite-mi pe Urie hititul. Și Ioab l-a trimis pe Urie la David.
7
Și după ce Urie a venit la el, David l-a întrebat ce mai făcea Ioab și ce mai făcea poporul și cum mergea războiul.
8
Și David i-a spus lui Urie: Coboară acasă la tine și spală-ți picioarele. Și Urie s-a depărtat de casa împăratului și l-a urmat un dar de mâncare de la împărat.
9
Dar Urie a dormit la ușa casei împăratului cu toți servitorii domnului său și nu a coborât acasă.
10
Și când i-au spus lui David, zicând: Urie nu a coborât acasă. Și David i-a spus lui Urie: Nu te-ai întors din călătorie? De ce nu ai coborât acasă?
11
Și Urie i-a spus lui David: Chivotul și Israel și Iuda, locuiesc în corturi; și domnul meu Ioab și servitorii domnului meu, sunt așezați în tabără în câmp deschis; să intru eu atunci în casa mea, să mănânc și să beau și să mă culc cu soția mea? Precum trăiești tu și precum trăiește sufletul tău, nu voi face acest lucru.
12
Și David i-a spus lui Urie: Rămâi aici și astăzi, și mâine te voi lăsa să pleci. Astfel Urie a rămas la Ierusalim în acea zi și a doua zi.
13
Și când David l-a chemat, el a mâncat și a băut înaintea lui și l-a îmbătat; și seara el a ieșit afară să se culce în patul său cu servitorii domnului său, dar nu a coborât acasă.
14
Și s-a întâmplat, dimineața, că David a scris o scrisoare lui Ioab și a trimis-o prin mâna lui Urie.
15
Și a scris în scrisoare, spunând: Puneți-l pe Urie în fruntea bătăliei celei mai încinse și retrageți-vă de la el, ca să fie lovit și să moară.
16
Și s-a întâmplat, când Ioab observa cetatea, că l-a pus pe Urie la locul unde știa că erau bărbați viteji.
17
Și bărbații cetății au ieșit afară și au luptat cu Ioab; și au căzut unii din popor dintre servitorii lui David; și Urie hititul a murit de asemenea.
18
Atunci Ioab a trimis și a spus lui David toate lucrurile referitoare la război;
19
Și a poruncit mesagerului, zicând: După ce vei fi terminat de spus împăratului lucrurile despre război,
20
Și dacă va fi astfel, că furia împăratului se va ridica și îți va spune: Pentru ce v-ați apropiat atât de mult de cetate când ați luptat? Nu ați știut că vor trage de pe zid?
21
Cine a lovit pe Abimelec, fiul lui Ierubeșet? Nu a aruncat o femeie o bucată de piatră de moară de pe zid, încât el a murit la Tebeț? De ce v-ați apropiat de zid? Atunci tu să spui: A murit și servitorul tău Urie, hititul.
22
Astfel mesagerul a plecat și a venit și i-a arătat lui David despre toate pentru care îl trimisese Ioab.
23
Și mesagerul i-a spus lui David: Într-adevăr, oamenii au fost mai tari decât noi și au ieșit la noi în câmp și am fost asupra lor până la intrarea porții.
24
Și trăgătorii au tras de pe zid asupra servitorilor tăi; și unii dintre servitorii împăratului au murit; a murit și servitorul tău Urie, hititul.
25
Atunci David i-a spus mesagerului: Astfel să spui lui Ioab: Să nu îți displacă acest lucru, pentru că sabia mănâncă pe unul la fel ca și pe altul; întărește mai mult bătălia împotriva cetății și dărâm-o; și încurajează-l.
26
Și când soția lui Urie a auzit că Urie soțul ei era mort, l-a jelit pe soțul ei.
27
Și când jelirea a trecut, David a trimis și a adus-o acasă și ea i-a devenit soție și i-a născut un fiu. Dar lucrul pe care David îl făcuse nu a plăcut DOMNULUI.
2 Samuel
Capítulo 11
1
And it came to pass, after the year was expired, at the time when kings go forth to battle, that David sent Joab, and his servants with him, and all Israel; and they destroyed the children of Ammon, and besieged Rabbah. But David tarried still at Jerusalem.
2
¶ And it came to pass in an eveningtide, that David arose from off his bed, and walked upon the roof of the king’s house: and from the roof he saw a woman washing herself; and the woman was very beautiful to look upon.
3
And David sent and enquired after the woman. And one said, Is not this Bath-sheba, the daughter of Eliam, the wife of Uriah the Hittite?
4
And David sent messengers, and took her; and she came in unto him, and he lay with her; for she was purified from her uncleanness: and she returned unto her house.
5
And the woman conceived, and sent and told David, and said, I am with child.
6
¶ And David sent to Joab, saying, Send me Uriah the Hittite. And Joab sent Uriah to David.
7
And when Uriah was come unto him, David demanded of him how Joab did, and how the people did, and how the war prospered.
8
And David said to Uriah, Go down to thy house, and wash thy feet. And Uriah departed out of the king’s house, and there followed him a mess of meat from the king.
9
But Uriah slept at the door of the king’s house with all the servants of his lord, and went not down to his house.
10
And when they had told David, saying, Uriah went not down unto his house, David said unto Uriah, Camest thou not from thy journey? why then didst thou not go down unto thine house?
11
And Uriah said unto David, The ark, and Israel, and Judah, abide in tents; and my lord Joab, and the servants of my lord, are encamped in the open fields; shall I then go into mine house, to eat and to drink, and to lie with my wife? as thou livest, and as thy soul liveth, I will not do this thing.
12
And David said to Uriah, Tarry here to day also, and to morrow I will let thee depart. So Uriah abode in Jerusalem that day, and the morrow.
13
And when David had called him, he did eat and drink before him; and he made him drunk: and at even he went out to lie on his bed with the servants of his lord, but went not down to his house.
14
¶ And it came to pass in the morning, that David wrote a letter to Joab, and sent it by the hand of Uriah.
15
And he wrote in the letter, saying, Set ye Uriah in the forefront of the hottest battle, and retire ye from him, that he may be smitten, and die.
16
And it came to pass, when Joab observed the city, that he assigned Uriah unto a place where he knew that valiant men were.
17
And the men of the city went out, and fought with Joab: and there fell some of the people of the servants of David; and Uriah the Hittite died also.
18
¶ Then Joab sent and told David all the things concerning the war;
19
And charged the messenger, saying, When thou hast made an end of telling the matters of the war unto the king,
20
And if so be that the king’s wrath arise, and he say unto thee, Wherefore approached ye so nigh unto the city when ye did fight? knew ye not that they would shoot from the wall?
21
Who smote Abimelech the son of Jerubbesheth? did not a woman cast a piece of a millstone upon him from the wall, that he died in Thebez? why went ye nigh the wall? then say thou, Thy servant Uriah the Hittite is dead also.
22
¶ So the messenger went, and came and shewed David all that Joab had sent him for.
23
And the messenger said unto David, Surely the men prevailed against us, and came out unto us into the field, and we were upon them even unto the entering of the gate.
24
And the shooters shot from off the wall upon thy servants; and some of the king’s servants be dead, and thy servant Uriah the Hittite is dead also.
25
Then David said unto the messenger, Thus shalt thou say unto Joab, Let not this thing displease thee, for the sword devoureth one as well as another: make thy battle more strong against the city, and overthrow it: and encourage thou him.
26
¶ And when the wife of Uriah heard that Uriah her husband was dead, she mourned for her husband.
27
And when the mourning was past, David sent and fetched her to his house, and she became his wife, and bare him a son. But the thing that David had done displeased the LORD.