Compare
Ezechiel 12
Linked scrollingBoth columns scroll together
Ezechiel
Chapter 12
1
Cuvântul DOMNULUI de asemenea a venit la mine, spunând:
2
Fiu al omului, locuiești în mijlocul unei case răzvrătite, care au ochi să vadă dar nu văd; au urechi să audă dar nu aud, pentru că sunt o casă răzvrătită.
3
De aceea, tu fiu al omului, pregătește-ți lucrurile pentru strămutare și pleacă ziua înaintea ochilor lor; și să pleci din locul tău într-un alt loc înaintea ochilor lor; poate că vor lua aminte, deși ei sunt o casă răzvrătită.
4
Atunci să scoți afară lucrurile tale ziua, înaintea ochilor lor, ca lucrurile pentru strămutare; și să ieși seara înaintea ochilor lor, asemenea celor mergând în captivitate.
5
Sapă prin zid înaintea ochilor lor și scoate-le pe acolo.
6
Înaintea ochilor lor să le porți pe umeri și să le scoți în amurg; să îți acoperi fața ca să nu vezi pământul, pentru că te-am pus ca un semn pentru casa lui Israel.
7
Și am făcut astfel precum mi se poruncise: Am scos afară lucrurile mele ziua, ca lucrurile pentru captivitate și seara am săpat prin zid cu mâna mea; le-am scos în amurg și le-am purtat pe umeri înaintea ochilor lor.
8
Și dimineața a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând:
9
Fiu al omului, nu ți-a spus casa lui Israel, casa cea răzvrătită: Ce faci?
10
Spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Această povară se referă la prințul din Ierusalim și la toată casa lui Israel care este printre ei.
11
Spune: Eu sunt semnul vostru; precum am făcut eu, astfel li se va face lor; ei vor pleca și vor merge în captivitate.
12
Și prințul care este printre ei va purta pe umeri, în amurg, și va ieși; ei vor săpa prin zid pentru a le scoate prin acesta; el își va acoperi fața, ca să nu vadă pământul cu ochii săi.
13
Plasa mea o voi întinde de asemenea peste el și va fi prins în cursa mea; și îl voi aduce la Babilon în țara caldeenilor; totuși el nu o va vedea, deși va muri acolo.
14
Și voi împrăștia spre fiecare vânt pe toți cei ce sunt lângă el pentru a-l ajuta și pe toate cetele lui; și voi scoate sabia după ei.
15
Și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL, când îi voi împrăștia printre națiuni și îi voi răspândi prin țări.
16
Dar voi lăsa câțiva oameni dintre ei, de la sabie, de la foamete și de la ciumă; ca ei să vestească toate urâciunile acestora printre păgânii unde vor ajunge; și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL.
17
Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
18
Fiu al omului, mănâncă-ți pâinea cu frică și bea-ți apa cu tremur și cu grijă;
19
Și spune poporului țării: Astfel spune Domnul DUMNEZEU despre locuitorii Ierusalimului și despre țara lui Israel: Ei își vor mânca pâinea cu grijă și își vor bea apa cu înmărmurire, pentru ca țara lor să fie pustiită de tot ce este în ea, din cauza violenței tuturor celor care locuiesc în ea.
20
Și cetățile care sunt locuite vor fi risipite și țara va fi pustiită și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL.
21
Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
22
Fiu al omului, ce este acel proverb pe care voi îl aveți în țara lui Israel, spunând: Zilele sunt prelungite și orice viziune se sfârșește?
23
Spune-le de aceea: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Eu voi face acest proverb să înceteze și nu îl vor mai folosi ca proverb în Israel; ci spune-le: Zilele sunt aproape și împlinirea fiecărei viziuni.
24
Fiindcă nu va mai fi vreo viziune deșartă, nici ghicire lingușitoare în casa lui Israel.
25
Fiindcă eu sunt DOMNUL; voi vorbi și cuvântul pe care îl voi vorbi se va întâmpla; acesta nu va mai fi prelungit, pentru că în zilele voastre, casă răzvrătită, voi spune cuvântul și îl voi împlini, spune Domnul DUMNEZEU.
26
Din nou cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
27
Fiu al omului, iată, cei din casa lui Israel spun: Viziunea pe care el o vede este pentru multe zile ce au să vină și el profețește despre timpuri îndepărtate.
28
De aceea spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Niciunul din cuvintele mele nu va mai fi prelungit, ci cuvântul pe care l-am vorbit va fi împlinit, spune Domnul DUMNEZEU.
Ezekiel
Chapter 12
1
The word of the LORD also came unto me, saying,
2
Son of man, thou dwellest in the midst of a rebellious house, which have eyes to see, and see not; they have ears to hear, and hear not: for they are a rebellious house.
3
Therefore, thou son of man, prepare thee stuff for removing, and remove by day in their sight; and thou shalt remove from thy place to another place in their sight: it may be they will consider, though they be a rebellious house.
4
Then shalt thou bring forth thy stuff by day in their sight, as stuff for removing: and thou shalt go forth at even in their sight, as they that go forth into captivity.
5
Dig thou through the wall in their sight, and carry out thereby.
6
In their sight shalt thou bear it upon thy shoulders, and carry it forth in the twilight: thou shalt cover thy face, that thou see not the ground: for I have set thee for a sign unto the house of Israel.
7
And I did so as I was commanded: I brought forth my stuff by day, as stuff for captivity, and in the even I digged through the wall with mine hand; I brought it forth in the twilight, and I bare it upon my shoulder in their sight.
8
¶ And in the morning came the word of the LORD unto me, saying,
9
Son of man, hath not the house of Israel, the rebellious house, said unto thee, What doest thou?
10
Say thou unto them, Thus saith the Lord GOD; This burden concerneth the prince in Jerusalem, and all the house of Israel that are among them.
11
Say, I am your sign: like as I have done, so shall it be done unto them: they shall remove and go into captivity.
12
And the prince that is among them shall bear upon his shoulder in the twilight, and shall go forth: they shall dig through the wall to carry out thereby: he shall cover his face, that he see not the ground with his eyes.
13
My net also will I spread upon him, and he shall be taken in my snare: and I will bring him to Babylon to the land of the Chaldeans; yet shall he not see it, though he shall die there.
14
And I will scatter toward every wind all that are about him to help him, and all his bands; and I will draw out the sword after them.
15
And they shall know that I am the LORD, when I shall scatter them among the nations, and disperse them in the countries.
16
But I will leave a few men of them from the sword, from the famine, and from the pestilence; that they may declare all their abominations among the heathen whither they come; and they shall know that I am the LORD.
17
¶ Moreover the word of the LORD came to me, saying,
18
Son of man, eat thy bread with quaking, and drink thy water with trembling and with carefulness;
19
And say unto the people of the land, Thus saith the Lord GOD of the inhabitants of Jerusalem, and of the land of Israel; They shall eat their bread with carefulness, and drink their water with astonishment, that her land may be desolate from all that is therein, because of the violence of all them that dwell therein.
20
And the cities that are inhabited shall be laid waste, and the land shall be desolate; and ye shall know that I am the LORD.
21
¶ And the word of the LORD came unto me, saying,
22
Son of man, what is that proverb that ye have in the land of Israel, saying, The days are prolonged, and every vision faileth?
23
Tell them therefore, Thus saith the Lord GOD; I will make this proverb to cease, and they shall no more use it as a proverb in Israel; but say unto them, The days are at hand, and the effect of every vision.
24
For there shall be no more any vain vision nor flattering divination within the house of Israel.
25
For I am the LORD: I will speak, and the word that I shall speak shall come to pass; it shall be no more prolonged: for in your days, O rebellious house, will I say the word, and will perform it, saith the Lord GOD.
26
¶ Again the word of the LORD came to me, saying,
27
Son of man, behold, they of the house of Israel say, The vision that he seeth is for many days to come, and he prophesieth of the times that are far off.
28
Therefore say unto them, Thus saith the Lord GOD; There shall none of my words be prolonged any more, but the word which I have spoken shall be done, saith the Lord GOD.