Compare
Ioan 16
Linked scrollingBoth columns scroll together
Ioan
Chapter 16
1
V-am spus acestea, ca să nu vă poticniți.
2
Vă vor exclude din sinagogi; și vine timpul că oricine vă ucide va gândi că îi face un serviciu lui Dumnezeu.
3
Și vă vor face acestea, pentru că nu au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe mine.
4
Dar v-am spus acestea, pentru ca atunci când va veni timpul, să vă amintiți că eu vi le-am spus. Dar nu vi le-am spus acestea de la început, pentru că eram cu voi.
5
Dar acum mă duc la cel ce m-a trimis; și nimeni dintre voi nu mă întreabă: Unde te duci?
6
Dar pentru că v-am spus acestea, întristarea v-a umplut inima.
7
Totuși eu vă spun adevărul: Vă este de folos să plec; căci dacă nu plec, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă plec, vi-l voi trimite.
8
Și când vine, el va mustra lumea de păcat și de dreptate și de judecată.
9
De păcat, pentru că ei nu cred în mine;
10
De dreptate, pentru că mă duc la Tatăl meu și nu mă mai vedeți;
11
De judecată, pentru că prințul acestei lumi este judecat.
12
Am încă multe să vă spun, dar nu le puteți purta acum.
13
Dar când vine el, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul, fiindcă nu va vorbi de la el însuși, ci orice va auzi, aceea va vorbi și vă va arăta cele ce vin.
14
El mă va glorifica, pentru că va primi din al meu și vă va arăta.
15
Toate câte are Tatăl sunt ale mele; din această cauză am spus că: Va primi din al meu și vă va arăta.
16
Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou puțin timp și mă veți vedea, pentru că eu mă duc la Tatăl.
17
Atunci unii dintre discipolii lui au spus între ei: Ce este aceasta ce ne spune: Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou, puțin timp și mă veți vedea? Și: Pentru că eu mă duc la Tatăl?
18
Spuneau de aceea: Ce este aceasta ce spune: Puțin timp? Nu putem spune ce vorbește.
19
Și Isus a știut că doreau să îl întrebe și le-a spus: Despre aceasta vă întrebați între voi, că am spus: Puțin timp și nu mă veți vedea și din nou, puțin timp și mă veți vedea?
20
Adevărat, adevărat vă spun că: Voi veți plânge și veți jeli, dar lumea se va bucura; și vă veți întrista, dar întristarea voastră va deveni bucurie.
21
Femeia când are durerile nașterii are întristare, pentru că i-a venit timpul; dar după ce a născut copilul nu își mai amintește de necaz, din cauza bucuriei că s-a născut un om în lume.
22
Și acum de aceea aveți întristare; dar vă voi vedea din nou și inima voastră se va bucura și bucuria voastră nimeni nu o ia de la voi.
23
Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat, adevărat vă spun că: Orice veți cere de la Tatăl în numele meu, vă va da.
24
Până acum nu ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
25
V-am spus acestea în parabole; dar vine timpul când nu vă voi mai vorbi în parabole, ci vă voi arăta deschis despre Tatăl.
26
În ziua aceea veți cere în numele meu și nu vă spun că eu îl voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27
Fiindcă Tatăl însuși vă iubește, pentru că voi m-ați iubit și ați crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu.
28
Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume; din nou las lumea și mă duc la Tatăl.
29
Discipolii săi i-au spus: Iată acum vorbești deschis și nu spui nicio parabolă.
30
Acum suntem siguri că știi toate și nu ai nevoie să te întrebe cineva; prin aceasta credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31
Isus le-a răspuns: Acum credeți?
32
Iată, vine timpul și acum a venit, ca să fiți risipiți fiecare la ale lui și mă veți lăsa singur; și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine.
33
V-am spus acestea ca în mine să aveți pace. În lume veți avea necaz; dar îndrăzniți, eu am învins lumea.
John
Chapter 16
1
These things have I spoken unto you, that ye should not be offended.
2
They shall put you out of the synagogues: yea, the time cometh, that whosoever killeth you will think that he doeth God service.
3
And these things will they do unto you, because they have not known the Father, nor me.
4
But these things have I told you, that when the time shall come, ye may remember that I told you of them. And these things I said not unto you at the beginning, because I was with you.
5
But now I go my way to him that sent me; and none of you asketh me, Whither goest thou?
6
But because I have said these things unto you, sorrow hath filled your heart.
7
Nevertheless I tell you the truth; It is expedient for you that I go away: for if I go not away, the Comforter will not come unto you; but if I depart, I will send him unto you.
8
And when he is come, he will reprove the world of sin, and of righteousness, and of judgment:
9
Of sin, because they believe not on me;
10
Of righteousness, because I go to my Father, and ye see me no more;
11
Of judgment, because the prince of this world is judged.
12
I have yet many things to say unto you, but ye cannot bear them now.
13
Howbeit when he, the Spirit of truth, is come, he will guide you into all truth: for he shall not speak of himself; but whatsoever he shall hear, that shall he speak: and he will shew you things to come.
14
He shall glorify me: for he shall receive of mine, and shall shew it unto you.
15
All things that the Father hath are mine: therefore said I, that he shall take of mine, and shall shew it unto you.
16
A little while, and ye shall not see me: and again, a little while, and ye shall see me, because I go to the Father.
17
Then said some of his disciples among themselves, What is this that he saith unto us, A little while, and ye shall not see me: and again, a little while, and ye shall see me: and, Because I go to the Father?
18
They said therefore, What is this that he saith, A little while? we cannot tell what he saith.
19
Now Jesus knew that they were desirous to ask him, and said unto them, Do ye enquire among yourselves of that I said, A little while, and ye shall not see me: and again, a little while, and ye shall see me?
20
Verily, verily, I say unto you, That ye shall weep and lament, but the world shall rejoice: and ye shall be sorrowful, but your sorrow shall be turned into joy.
21
A woman when she is in travail hath sorrow, because her hour is come: but as soon as she is delivered of the child, she remembereth no more the anguish, for joy that a man is born into the world.
22
And ye now therefore have sorrow: but I will see you again, and your heart shall rejoice, and your joy no man taketh from you.
23
And in that day ye shall ask me nothing. Verily, verily, I say unto you, Whatsoever ye shall ask the Father in my name, he will give it you.
24
Hitherto have ye asked nothing in my name: ask, and ye shall receive, that your joy may be full.
25
These things have I spoken unto you in proverbs: but the time cometh, when I shall no more speak unto you in proverbs, but I shall shew you plainly of the Father.
26
At that day ye shall ask in my name: and I say not unto you, that I will pray the Father for you:
27
For the Father himself loveth you, because ye have loved me, and have believed that I came out from God.
28
I came forth from the Father, and am come into the world: again, I leave the world, and go to the Father.
29
His disciples said unto him, Lo, now speakest thou plainly, and speakest no proverb.
30
Now are we sure that thou knowest all things, and needest not that any man should ask thee: by this we believe that thou camest forth from God.
31
Jesus answered them, Do ye now believe?
32
Behold, the hour cometh, yea, is now come, that ye shall be scattered, every man to his own, and shall leave me alone: and yet I am not alone, because the Father is with me.
33
These things I have spoken unto you, that in me ye might have peace. In the world ye shall have tribulation: but be of good cheer; I have overcome the world.