Compare
Zaharia 13
Linked scrollingBoth columns scroll together
Zaharia
Chapter 13
1
În acea zi se va deschide o fântână casei lui David şi locuitorilor Ierusalimului, pentru păcat şi pentru necurăţie.
2
Şi se va întâmpla în acea zi, spune DOMNUL oştirilor, că voi stârpi din ţară numele idolilor şi ei nu vor mai fi amintiţi; şi de asemenea voi face pe profeţi şi duhul necurat să iasă din ţară.
3
Şi se va întâmpla când cineva va mai profeţi că, tatăl său şi mama sa, care l-au născut, îi vor spune: Nu vei trăi, pentru că vorbeşti minciuni în numele DOMNULUI; şi tatăl său şi mama sa, care l-au născut, îl vor străpunge când el profeţeşte.
4
Şi se va întâmpla în acea zi că, profeţii vor fi ruşinaţi, fiecare de viziunea lui, după ce va fi profeţit; nici nu vor mai purta ei o îmbrăcăminte aspră pentru a înşela;
5
Ci el va spune: Nu sunt profet, sunt agricultor, pentru că un om m-a învăţat să păzesc vite din tinereţea mea.
6
Şi cineva îi va spune: Ce sunt aceste răni în mâinile tale? Atunci el va răspunde: Acelea cu care am fost rănit în casa prietenilor mei.
7
Trezeşte-te, sabie, împotriva păstorului meu şi împotriva omului care este tovarăşul meu, spune DOMNUL oştirilor; loveşte păstorul, şi oile vor fi împrăştiate; şi eu îmi voi întoarce mâna asupra micuţilor.
8
Şi se va întâmpla în toată ţara, spune DOMNUL, că două părţi din ea vor fi stârpiţi şi vor muri, dar a treia parte va rămâne în ea.
9
Şi eu voi duce a treia parte prin foc şi îi voi curăţa precum argintul este curăţat şi îi voi încerca precum aurul este încercat; ei vor chema numele meu şi eu îi voi asculta; voi spune: Acesta este poporul meu; iar ei vor spune: DOMNUL este Dumnezeul meu.
Zechariah
Chapter 13
1
In that day there shall be a fountain opened to the house of David and to the inhabitants of Jerusalem for sin and for uncleanness.
2
¶ And it shall come to pass in that day, saith the LORD of hosts, that I will cut off the names of the idols out of the land, and they shall no more be remembered: and also I will cause the prophets and the unclean spirit to pass out of the land.
3
And it shall come to pass, that when any shall yet prophesy, then his father and his mother that begat him shall say unto him, Thou shalt not live; for thou speakest lies in the name of the LORD: and his father and his mother that begat him shall thrust him through when he prophesieth.
4
And it shall come to pass in that day, that the prophets shall be ashamed every one of his vision, when he hath prophesied; neither shall they wear a rough garment to deceive:
5
But he shall say, I am no prophet, I am an husbandman; for man taught me to keep cattle from my youth.
6
And one shall say unto him, What are these wounds in thine hands? Then he shall answer, Those with which I was wounded in the house of my friends.
7
¶ Awake, O sword, against my shepherd, and against the man that is my fellow, saith the LORD of hosts: smite the shepherd, and the sheep shall be scattered: and I will turn mine hand upon the little ones.
8
And it shall come to pass, that in all the land, saith the LORD, two parts therein shall be cut off and die; but the third shall be left therein.
9
And I will bring the third part through the fire, and will refine them as silver is refined, and will try them as gold is tried: they shall call on my name, and I will hear them: I will say, It is my people: and they shall say, The LORD is my God.